Strategia, elaborată de Procuratura Anticorupție, Centrul Național Anticorupție (CNA) și Agenția de Recuperare a Bunurilor Infracționale, reprezintă mai degrabă un „document de comunicare”, a declarat Gribincea.

„Nu este clar cine a aprobat această strategie, nu este clar cine a adoptat-o (...) Astfel de documente nu se fac publice. Atunci când vrei să prinzi un hoț, nu-i spui acest lucru”.

Președintele CRJM a pus la îndoială scopurile declarate de autorii Strategiei, în special, „identificarea persoanelor care au beneficiat de mijloacele financiare sustrase din cele trei bănci” și „recuperarea mijloacelor financiare sustrase”.

„Nici un leu din banii sustrași nu a fost returant statului. Acest lucru ar trebui să ne pună pe gânduri”, a spus Gribincea.

De remarcat că prezentarea analizei CRJM a avut loc în absența oficialilor de la Procuratura Anticorupție și CNA, deși aceștia fuseseră invitați la eveniment.

„E greu de crezut că nimeni de la Procuratura Anticorupție sau CNA nu a putut să vină. Le-am transmis invitațiile cu mult timp în urmă”, ne-au comunicat în CRJM.

Reprezentanții instituțiilor menționate nu au răspuns la telefon pentru comentarii.

Potrivit raportului de analiză, din sistemul bancar al Republicii Moldova au dispărut circa 800 milioane de dolari. Pretinșii beneficiari ai fraudei sunt: Grupul Gacikevici, fostul premier Vlad Filat, afaceristul Veaceslav Platon și primarul Orheiului, Ilan Shor. 27% din banii furați au ajuns în posesia unor beneficiari necunoscuți.