Republica Moldova se află în fruntea clasamentului european în privinţa incidenţei infarctului miocardic şi a hipertensiunii.

Potrivit ANSP, în pofida faptului că se atestă o descreștere lentă a ratei mortalității din cauza bolilor cardiovasculare, totuşi nivelul rămâne destul de înalt. În 2007 se înregistrau 676 de cazuri de deces la 100 de mii locuitori, iar în 2017 cifra era de 605. În structura deceselor cauzate de bolile cardiovasculare predomină cardiopatia ischemică, bolile cerebral vasculare, infarctul miocardic acut și cardiopatia hipertensivă.

Factorii de risc

ANSP spune că există mai mulți factori de risc asociați cu bolile cardiovasculare și accidentele vasculare cerebrale. Este vorba de diabetul zaharat, vârsta, hipertensiunea arterială, inactivitatea fizică, dieta nesănătoasă, fumatul, nivelul colesterolului şi obezitatea. Specialiştii susţin că povara bolilor cardiovasculare poate fi redusă, doar dacă persoanele pot să își asume controlul propriei sănătăți a inimii.

Totodată, este necesar ca autorităţile să înțeleagă amploarea problemei și să se implice prin investiții în supravegherea și monitorizarea bolilor cardiovasculare, scrie IPN. Sunt necesare politici de control al tutunului, taxe pentru reducerea consumului de alimente bogate în grăsimi, zahăr și sare, strategii de reducere a consumului de alcool și promovarea alimentației sănătoasă în instituțiile pentru copii.

La nivel mondial, bolile de inimă omoară anual 17,7 milioane de oameni. Circa 80% din populaţie este din țările cu venituri mici și medii.

La 29 septembrie, începând cu anul 2000, este marcată Ziua mondială a inimii, la inițiativa Federației Mondiale a Inimii și sub patronajul Organizației Mondiale a Sănătății și al UNESCO.