Curtea Comstituțională a Moldovei (CCM) a constatat că dreptul de a iniția un referendum legislativ de către cetățeni decurge chiar din prevederile Codului electoral, care stabilește două reguli cu privire la inițierea referendumului republican de către cetățeni:

- în cazul referendumului constituțional, acesta poate fi inițiat în condițiile articolului 141 alin. (1) lit. a) din Constituție (i.e. cel puțin 200 000 de cetățeni ai Republicii Moldova cu drept de vot din cel puțin jumătate din unitățile administrativ-teritoriale de nivelul doi, iar în fiecare din ele trebuie să fie înregistrate cel puțin 20 000 de semnături în sprijinul acestei inițiative);

- în cazul celorlalte tipuri de referendum, inclusiv cel legislativ, acestea pot fi inițiate de cel puțin 200 000 de cetățeni ai Republicii Moldova cu drept de vot, fără a fi necesară condiția repartizării semnăturilor pe unități administrativ-teritoriale.

CCM a examinat sesizarea unui grup de deputaţi ai PLDM privind dreptul cetăţenilor de a iniţia referendumuri legislative. Aceştia au solicitat Curţii să declare neconstituţionale neclarităţile din noile prevederi ale Codului electoral prin care a fost modificat modul de votare la alegerile parlamentare, dar şi hotărârea Comisiei Electorale Centrale (CEC) de refuzare a înregistrării, în martie 2018, a grupului de iniţiativă pentru referendumul legislativ.

Parlamentarii Tudor Deliu, Vadim Pistrinciuc şi Iurie Ţap consideră că este nevoie de mai multă claritate în ceea ce priveşte posibilitatea de a iniţia un referendum. Acest fapt, afirmă ei, ar ajuta să fie evitate situaţiile în care CEC respinge cererea de înregistrare a grupurilor de iniţiativă pentru lansarea referendumurilor legislative.

Pe lângă interpretarea prevederilor constituţionale, aceştia îi solicită CCM să anuleze refuzul CEC din martie 2018 de înregistrare a acelui grup de iniţiativă.

Contactat de AGORA, unul dintre autorii sesizării, liberal-democratul Tudor Deliu, a declarat că a cerut și anularea legii prin care a fost schimbat sistemul electoral, însă Curtea nu s-a pronunțat asupra subiectului: „Vom vedea ce va fi în textul hotărârii motivate”.

„Astăzi Curtea Constituțională a spus clar că cetățenii Republicii Moldova au dreptul de a organiza referendumuri legislative, și dreptul de a interveni în texte este al Parlamentului și nicidecum al CEC”, ne-a mai spus Deliu.

Sesizarea deputaților PLDM a fost depusă în luna aprilie curent. Iată solicitările lor:

- dacă cetățenii au dreptul de a iniția referendumuri republicane legislative

- dacă lipsa prevederilor legal-procedurale în materie de referendum poate servi drept temei pentru autoritățile statului de a respinge/refuza inițiativa de inițiere a referendumului republican de către cetăţeni

- dacă este necesar ca Înalta Curte de Jurisdicție Constituțională să se pronunțe, la etapa inițierii, asupra inițiativelor referendumurilor republicane legislative, în condițiile în care, potrivit Legii Supreme, voinţa poporului constituie baza puterii de stat, iar Curtea Constituțională are rolul de a veghea respectarea procedurilor, verificarea îndeplinirii condițiilor pentru exercitarea inițiativei de organizare şi confirmare a referendumului republican

Amintim că, la 12 martie curent, CEC a respins și pentru a doua oară înregistrarea grupului de inițiativă privind inițierea referendumului republican legislativ de anulare a sistemului electoral mixt. Decizia a fost luată în timp ce un detașament de polițiști se afla în afara instituției, iar în sala de ședințe spiritele erau încinse.

Decizia CEC a fost criticată de asociația Promo-LEX, care a caracterizat-o drept „bazată pe abateri neînsemnate și pe interpretarea restrictivă a legii”.