Numărul școlilor și elevilor o ia ușor la vale

Statisticile arată că numărul elevilor în instituțiile de învățământ din Republica Moldova descrește pe an ce trece, la fel și numărul școlilor. În 2017, numărul instituţiilor de învățământ primar şi secundar general s-a redus faţă de anul de studii 2010/2011 cu 16,5%. Numai pe parcursului anului trecut de studii (2017 - 2018) și-au sistat activitatea 24 de școli primare, 23 de gimnazii, un liceu și o școală pentru copii cu deficienţe în dezvoltarea intelectuală sau fizică. Totodată, 4 unități au fost transformate din gimnazii în școli primare, iar 14 licee au devenit gimnazii.

La începutul anului de studii 2017/2018 instituțiile de învățământ erau frecventate de 335 600 de elevi, cu 15,4% mai puțini comparativ cu anul de studii 2010/2011. Cea mai mare scădere a fost înregistrată în mediul rural cu peste 26 de procente.

Se caută profesori aproape cât un salariu minim pe economie

Trendul descendent este menținut și în rândul profesorilor. Probabil, una din cele mai acute probleme ale sistemului educațional din Republica Moldova este lipsa cadrelor didactice. Actualmente, peste 2000 de profesori sunt necesari în sistem, în funcție fiind puțin peste 49 000 de profesori. Anul recut, raportul elevi/cadru didactic a fost de 18 persoane pentru învățământul primar, iar în învățământul secundar la un cadru didactic reveneau 10 elevi.

Cauza principală a neocupării posturilor vacante rămân a fi salariile mici. În trimestrul II al anului curent, salariul mediu în domeniul Învățământului a fost de puțin peste 5 000 de lei.

Bătrâna Educație

O altă problemă a sistemului este că peste 40% din angajați au atins deja vârsta de pensionare. Astăzi tinerii din țara noastră manifestă o lipsă totală de interes față de facultățile cu profil pedagogic. În ultimii ani, numărul celor care ajung să-și depună documentele la facultăți precum cea de Fizică, Chimie, Matematică, este tot mai mic. Și aici lipsa de interes este ecplicată de salariile mici.

Un raport al Comisiei Europene arată că peste tot salariile debutanţilor în Educație sunt neatractive. În aproape toate ţările europene, salariile brute de bază pentru profesorii aflaţi în primii ani ai carierei sunt mai scăzute decât PIB-ul naţional pe cap de locuitor.

Soluții

Ca o primă soluție identificată de autorități în motivarea tinerilor pedagogi să rămână și să profeseze în sistem este majorarea indemnizației unice pentru tinerii specialiști care după absolvirea facultății aleg să profeseze în țară. Astfel, fiecare profesor cu studii superioare va primi în primii trei ani de activitate o indemnizație anuală de 40 000 de lei, față de 15 000 de lei cât e în prezent. Indemnizația pentru absolvenții de colegii va fi de 32 de mii de lei în fiecare an.

Pentru implementarea acestui proiect, din bugetul de stat vor fi alocate peste 55 de mln de lei. Modificările vor cuprinde 1546 de beneficiari și îi vizează atât pe tinerii care au început din aces an să profeseze, cât și pe cei care au deja 2 ani de activitate în domeniu.

„Suntem conștienți că și acest pas este unul insuficient pentru a vorbi că interesul tinerilor pentru a îmbrățișa profesia de pedagog a fost soluționat. E nevoie de o aboradre complexă”, a subliniat în context ministrul Educației, Monica Babuc.

O altă inițiativă a autorităților este că fiecare profesor va putea primi o indemnizație unică în valoare de 2000 de lei pentru a-și procura materiale didactice necesare - crestomații, enciclopedii sau chiar diferite softuri tehnice.

Suma totală prevăzută în buget în acest scop este de 98 de mln de lei.