Autorii menționează că au decis să schimbe legea cu privire la Înalta Curte pentru că aceasta ar avea o serie de carențe. 

Mandatul președintelui

Una dintre principalele modificări vizează alegerea Preşedintelui Curţii Constituţionale. Dacă legea trece, acesta nu va mai fi ales pe un termen de trei ani, ci va putea fi ales pe o perioadă mai mică sau mai mare. „Acest aspect va fi stabilit prin Regulamentul Curţii Constituţionale”, afirmă autorii. De menționat, însă, că un asemenea regulament nu există încă, fapt despre care aflăm tot din proiect. Acesta ar urma să fie elaborat și adoptat la o lună după intrarea în vigoare a modificărilor la lege.

Retroactivitatea hotărârilor

Proiectul prevede expres că CC poate verifica constituţionalitatea unui act normativ care ţine de competenţa sa, indiferent de data publicării acestuia. În al doilea rând, proiectul elimină menţiunea potrivit căreia, din rândul instanţelor judecătoreşti, doar Curtea Supremă de Justiţie poate sesiza Curtea Constituţională. Astfel, cei doi parlamentari propun ca instanţele judecătorești să poată sesiza Curtea Constituţională atunci când sunt ridicate excepţii de constituţionalitate în faţa acestora.

Reducerea vechimii în muncă

Proiectul mai prevede că judecători ai Curții Constituționale vor putea fi și cei care au o vechime de 10 ani, față de 15 ani cum e în prezent. De asemenea, limita vechimii în muncă este redusă și pentru judecătorii asistenți. Astfel, aceste funcții vor putea fi ocupate de persoanele care au o vechime în muncă de 4 ani, față de 10 ani cum este în prezent și vor avea același statut ca și judecătorii din alte instanțe judecătorești.

La fel, o noutate va fi că deciziile Curții Constituționale vor putea avea și efect retroactiv, nu doar pentru viitor cum e în prezent, dacă plenul CC va decide astfel.

Din limba de stat în limba română

Sîrbu și Nichiforciuc propun de asemenea modificarea denumirii limbii de procedură. Astfel sintagma „limba de stat” va fi înlocuită cu „limba română”

În plus, judecătorii nou-intraţi în funcţie ar urma, potrivit acestui proiect, să-şi depună jurământul de credinţă în faţa Plenului Curţii Constituţionale şi nu în faţa altor autorităţi, așa cum se întâmplă în prezent, „tocmai pentru a elimina eventualele dubii privind independenţa și imparţialitatea lor”, susțin autorii.

Amintim că Mihai Poalelungi, președintele CC din martie acestui an, a fost desemnat în calitate de judecător al Curții Constituționale de către Consiliul Superior al Magistraturii. În zece zile, acesta era deja în fața deputaților, rostind jurământul de  judecător CC, iar în după-amiaza aceleeași zile era numit președinte al Înaltei Curți.

Scriem pentru tine. Vrei să ne susții? Sprijinul cititorilor noștri este esențial pentru a putea face în continuare jurnalism independent, iar noi vrem să continuăm cu același curaj și dedicație. Susține redacția AGORA cu o donație pe contul nostru de PayPal sau Patreon. Îți mulțumim!