Deși au trecut peste două luni de la protestele de la finele lunii august, atunci când manifestanții au fost evacuați forțat de la momentul lui Ștefan cel Mare pentru ca mai mulți oficiali, în frunte cu premierul, șeful Parlamentului și președintele, să depună flori, abia la finele lunii septembrie ne-a reușit să obținem un comentariu de la Ministerul de Externe în legătură cu acest subiect. Mai exact, precizarea se referă la o scrisoare expediată de ambasadoarea Republicii Moldova în Statele Unite, Cristina Bălan, mai multor oficiali americani. Cum, dar și ce a ne-a spus instituția, vedeți mai jos.
În data de 26 și 27 august, partidele de opoziție PAS, PPDA și PLDM au organizat proteste la Chișinău împotriva actualei guvernări. Manifestanții au rămas o noapte în Piața Marii Adunări Naționale, în preajma monumentului lui Ștefan cel Mare și Sfânt. Spre dimineață, aceștia au fost însă evacuați de către forțele de ordine, astfel încât oficialii să poată depune flori cu ocazia Zilei Independenței.
Primii au fost premierul Pavel Filip, șeful Legislativului, Andrian Candu, și președintele Igor Dodon, care au participat la ceremonie deși la câțiva metri oamenii scandau, fiind păziți de cordoane de poliție.
Atunci, poliția spunea că a intervenit în baza unei dispoziții a municipalității, calificată de Primărie drept una „de rutină, emisă în fiecare an pentru buna desfășurare a Zilei Independenței”.
În data de 29 august, portalul de știri TV8 publicase însă o scrisoare semnată de ambasadoarea Republicii Moldova în SUA, Cristina Bălan, expediată mai multor oficiali americani, în care vorbea despre protestele de la Chișinău. Cristina Bălan a ținut să înștiințeze destinatarii că printre organizatorii manifestației s-a numărat PLDM, care a fost condus de Vlad Filat, condamnat pentru corupție și implicare în „furtul miliardului”. De asemenea, ambasadoarea făcea trimitere la unii analiști politici, fără a oferi însă vreun nume, care considerau că protestele respective sunt parte a campaniei electorale pentru alegerile parlamentare din februarie 2019.
Cristina Bălan, Vladimir Plahotniuc și Vladimir Cebotari
Ce (NU) spune Ministerul de Externe
Deși scrisoarea respectivă a fost criticată în spațiul public, Ministerul de Externe nu s-a grăbit să vină cu un comentariu sau cu o precizare la acest subiect. AGORA a expediat o solicitare în acest sens pe adresa electronică a instituției în aceeași zi, 29 august. În ziua următoare, serviciul de presă al Ministerului ne-a spus că va verifica mail-ul atunci când se va finaliza minivacanța bugetarilor. Ulterior, nu am primit însă niciun răspuns.
Prin urmare, în data de 13 septembrie, am contactat repetat responsabilul de relațiile cu mass-media, care a declarat că nu știe despre ce solicitare este vorba. Deși am reamintit subiectul, ni s-a spus că e obligatorie ștampila instituției pentru ca cererea să fie examinată. Asta deși, anterior, am solicitat alte informații fără a fi specificată această condiție.
Astfel, în data de 13 septembrie am expediat aceeași solicitare, după cerințele anunțate. Văzând că nu am primit niciun răspuns pe mail, am insistat la Minister. Responsabilul de relațiile cu presa ne-a spus că instituția a expediat un răspuns prin curier în data de 27 septembrie. A căzut de acord să ne remită scrisoare în versiune electronică. Doar că instituția așa și nu a răspuns la toate întrebările adresate.
Iată ce am solicitat:
Iată răspunsul Ministerului de Externe:
Din răspunsul oferit reiese că scrisoarea Cristinei Bălan nu este un document oficial, ci „un sumar al declarațiilor publice exprimate de oficiali/instituții oficiale ale RM, sistematizate și traduse în limba engleză”. Instituția nu răspunde însă dacă poziția ambasadoarei corespunde cu cea a Ministerului de Externe de la Chișinău și nici nu comentează accentele puse de Cristina Bălan.
