Indicele Capitalului Uman este bazat pe cinci indicatori-cheie: probabilitatea ca un copil nou-născut să atingă vârsta de 5 ani; nivelul de școlarizare; rezultatele obținute la examene, ca un indiciu privind calitatea educației; rata supraviețuirii în rândul maturilor (cota persoanelor de 15 ani care vor trăi până la cel puțin 60 de ani) și ponderea copiilor care s-au oprit din dezvoltare.

Republica Moldova are un indice al capitalului uman de 0.58, pe o scară de la 0 la 1 (1 fiind cel mai bun scor posibil). 

  • Un copil născut astăzi în Republica Moldova va avea un nivel de productivitate de 58% când va crește mare, în raport cu nivelul de productivitate pe care același copil l-ar obține dacă s-ar bucura de o educație completă și sănătate pe măsura.
  • Dintr-o sută de copii născuți în Republica Moldova, 98 de copii vor atinge vârsta de 5 ani
  • Copiii din Republica Moldova sunt așteptăți să aibă 11.8 ani de educație preșcolară, primară și gimnazială până la vârsta de 18 ani. Cu toate acestea, atunci când anii petrecuți la studii sunt calculați în funcție de cunoștințele obținute, timpul de educație este egal cu 8.2 ani. Cu alte cuvinte, există un decalaj educațional de 3,6 ani, un decalaj între timpul petrecut la școală și ceea ce copilul a învățat
  • Elevii moldoveni obțin un scor de 436 pe o scară în care 625 înseamnă nivel avansat și 300 înseamnă nivelul minim. 
  • 83% din moldovenii care ating vârsta de 15 ani vor trăi cel puțin până la 60 de ani.
  • 6 din 100 copii se opresc din creștere și dezvoltare, riscând să aibă limitări fizice și cognitive pe toată durata vieții.

Potrivit Băncii Mondiale, valoarea indicelui de capital uman al Republicii Moldova a crescut de la 0.56 la 0.58 în perioada anilor 2012 - 2017. Totodată, experții Băncii Mondiale constată că, în cazul Republicii Moldova, valoarea indicelui este mai scăzută în comparație cu alte țări din regiune, dar este mai ridicată față de țările cu același nivel de venituri.

Noul indice al capitalului uman al Băncii Mondiale măsoară volumul pierderilor de productivitate economică, cauzate de investițiile insuficiente în oameni.