17 octombrie, miercuri, ora 18:00 Legendara  „Casă Mare”  de Ion Druță revine pentru a treia oară pe scena Naționalului, acum în regia lui Alexandru Cozub. Premiera face parte din suita manifestărilor dedicate aniversării a 25-a de la semnarea Declarației de Independență a Republicii Moldova.

Piesa tratează valori des întâlnite în creația lui Druță: relația dintre uman și moral, sacru şi profan, ecologia naturii și spiritului, impactul tehnologizării…. E, în fond, şi o frumoasă poveste de dragoste: un motiv în plus să nu rataţi spectacolul!

Primele rânduri din stal sunt rezervate protagoniștilor montărilor anterioare precum și spectatorilor de odinioară.


18 octombrie, joi, ora 18:00  KRUM - Avionul. Au anunțat deja aterizarea. Într-un oraș… Un oraș care și-a păstrat tot ce și-a mai putut păstra...Aeroportul. Vreo două cimitire. Un spital mai bun...altele la fel... de bune…Niște cafenele...Un hotel… Să-i zicem Hilton...Un cinematograf... Un oraș... Un oraș care și-a păstrat tot ce și-a putut păstra... bineînțeles Nordul, Sudul, Vestul, Estul... dar să ajungi de la Sud la Nord înseamnă un efort,o decizie...ceva...și noi suntem la Sud... într-un cartier situat la sudul unui oraș cu ieșire la mare...un oraș și o mare... o mare de oameni...femei și bărbați care uneori își ridică privirea spre cer ca să caute...să caute... unde se întoarce Krum fără realizări pentru a trăi fără scop într-o lume plină de aparențe deșarte, idealuri false și burți pline, univers al zilei de azi, lipsit cu desăvârșire de sens, dragoste, valori sau gimnastică fie ea și matinală, în care doar Mama îl iubește, de moare, pe Krum...


19, 20 octombrie, ora 18:00 Carnavalul nostru - cel de toate zilele, versiune scenică  2018 după opera lui I.L. Caragiale  își trimite măștile cu energia disperării în intersecția ultimilor trei secole (XIX, XX, XXI); răspântie neliniștitoare unde totul se maculează, se degradează frenetic, cade în deriziune…Trădăm plângând, râdem trădând…

Această distribuție de șoc a Carnavalului de la Teatrul Național „Mihai Eminescu” trebuie să ne cuprindă pe toți cu dăruire, măiestrie și virtuozitate într-un fascinant delir… fără oprire… fără poticnire… fără împotrivire… fără scăpare… fără sfârșit…   Desăvârșit!