În data de 12 septembrie 2017,  președintele PDM, Vlad Plahotniuc, a anunțat că Legea Supremă ar putea conține o referință specială prin care să se stipuleze că integrarea europeană este orientarea strategică a Republicii Moldova. Democratul spunea atunci că proiectul se află de mai multe luni în lucru la partid.

Peste câteva zile, în data de 21 septembrie, președintele Partidului Liberal, Mihai Ghimpu, a declarat că va susține inițiativa PDM doar dacă integrarea în UE se va face „prin Unirea cu România”. Ulterior, democratul Andrian Candu a spus însă că PDM nu va ține cont de această condiție. „I-aș ruga pe colegii liberali să nu deturneze ideea principală cu care a venit Partidul Democrat”, menționa atunci Candu.

La aproape o lună de la anunțarea inițiativei, în data de 6 octombrie, majoritatea parlamentară a și aprobat formarea unui grup de lucru pentru elaborarea proiectului de lege respectiv.

Pe 11 septembrie 2017, Curtea Constituțională a avizat pozitiv inițiativa de modificare a Legii supreme. „Proiectul nu încalcă limitele revizuirii și poate fi adoptat după cel puțin șase luni de la data prezentării inițiativei de modificare a Constituției”, a declarat atunci ex-președintele CC, Tudor Panțîru. 

Președintele Igor Dodon a criticat însă decizia Înaltei Curți, menționând că va face „tot posibilul” pentru ca proiectul să nu fie adoptat. „Decizia Curţii Constituţionale confirmă încă o dată faptul că această instituţie nu este la straja Constituţiei, ci a intereselor guvernării”, menționa șeful statului.

La finele lunii ianuarie 2018, a avizat pozitiv proiectul și Guvernul.

Iar la începutul lui februarie, Andrian Candu a comentat eventualul refuz al președintelui de a promulga legea. „Nu vă faceți griji, avem un președinte de rezervă”, a spus democratul.

În iunie curent, președintele de onoare al Partidului Democrat, Dumitru Diacov, a declarat că liberalii nu ar trebui să condiționeze modificarea Constituției prin includerea limbii române în Legea Supremă.  

Iar în august, președintele Parlamentului, Andrian Candu, a anunțat că modificarea Constituției, prin introducerea vectorului european, s-ar putea realiza la toamnă, menționând că mizează pe votul celor din PL și PLDM.

Pe 9 octombrie, din nou în cadrul tradiționalului briefing, Vlad Plahotniuc a spus că Parlamentul va examina în aceeași săptămâna inițiativa democraților, menționând că aceasta nu trebuie negociată politic. „Fiecare deputat va avea ocazia să demonstreze dacă e cu adevărat pro-european sau doar folosește asta ca scop politic”, a adăugat Plahotniuc.

Peste câteva zile, Andrian Candu a lăsat să se înțeleagă ce a avut în vedere Vlad Plahotniuc prin declarația de mai sus și a propus ca votul să fie nominal. Dezbaterile au durat aproximativ trei ore. Liberalii și liberal-democrații au insistat că, deși împărtășesc orientarea europeană a statului, nu vor să cadă în plasa democraților. După discuțiile aprinse, Andrian Candu s-a declarat dezamăgit și a propus ca procedura de vot să fie amânată până în următoarea săptămână.

Pentru modificarea Constituției în Parlament sunt necesare cel puțin 67 de voturi. Democrații și popular-europenii au împreună 51 de deputați. Această inițiativă se poate solda cu succes doar dacă va fi susținută de cei 9 liberali, cei 5 liberal-democrați și, cel puțin, încă 2 din cei 6 neafiliați.