ANI nu face diferența dintre petiție și solicitare de acces la informație?

La mijlocul lunii curente, portalul Moldova Curată a solicitat de la ANI numele și prenumele subiecților declarării averii și intereselor, în privința cărora fosta Comisie Națională de Integritate (CNI) a inițiat controale, dar nu le-a finalizat din cauza reformării instituției.

Cererea a fost expediată prin poșta electronică, așa cum se proceda de fiecare dată la solicitarea unei informații de interes public. Peste o zi, ANI a răspuns prin refuz, invocând prevederile Legii cu privire la petiționare, dar nu ale Legii privind accesul la informație, așa cum era menționat în cerere. „La solicitarea Dumneavoastră din 09 octombrie 2018, vă informăm despre prevederile legale potrivit cărora petiţia în formă electronică trebuie să corespundă cerinţelor faţă de documentul electronic, inclusiv aplicarea semnăturii digitale, în conformitate cu legislaţia în vigoare. (art. 5 din Legea cu privire la petiţionare). Petiţiile în formă electronică conţin informaţii privind numele, prenumele, domiciliul şi adresa electronică a petiţionarului. Petiţiile ce nu întrunesc aceste condiţii nu se examinează (art. 10 din Legea cu privire la petiţionare). La 08 februarie 2018, Autoritatea Naţională de Integritate a lansat adresa electronică [email protected], prin intermediul căreia se recepționează petiții (sesizări) de la persoane fizice sau juridice de drept public, care dețin semnătura electronică, și, doar prin aplicarea acestei proceduri, petițiile recepționate se examinează”, este răspunsul ANI, chiar dacă solicitarea expediată nu a fost o petiție.

„E-guvernare” pe foaie cu antet și semnătură

În răspunsul de la ANI se mai spune că jurnaliștii trebuie să expedieze solicitări scrise doar pe foaie cu antet, fiind necesară, de asemenea, semnătura conducătorului instituției de presă. „Solicitările de informații parvenite în adresa ANI de la reprezentanții instituțiilor mass-media se recepționează electronic în baza prevederilor Legii privind accesul la informație, cuprinzând următoarele cerințe: solicitările de informații să fie pe foaia cu antet a instituției media și avizată de conducătorul acesteia”. La sfârșit, ANI atenționează jurnaliștii că nu au dreptul să conteste acest răspuns. ”Prezentul răspuns este o informaţie consultativă şi nu este pasibil contestării în ordinea prevăzută de Legea cu privire la petiționare şi Legea privind accesul la informație”.

În opinia Zinei Gheață, juristă la Centrul pentru Jurnalism Independent, acest răspuns al ANI este ilegal. „Refuzul ANI de a oferi informația solicitată jurnalistei de la portalul Moldova Curată este nefondată și abuzivă, deoarece Legea privind accesul la informație, la art. 12 alin. (2) nu prevede că solicitarea trebuie să conțină antet și semnătura persoanei. Cererea de acces la informație trebuie să conțină doar detalii suficiente şi concludente pentru identificarea informaţiei solicitate; modalitatea acceptabilă de primire a informaţiei precum și datele de identificare ale solicitantului. Nicidecum în textul legii nu găsim obligativitatea aplicării antetului pe cerere, precum și semnării acesteia”, afirmă jurista.

Altă solicitare, răspuns similar

Printr-o situație similară a trecut Carolina Chirilescu, jurnalistă la publicația ”Jurnal de Chișinău”. Aceasta a căutat pe site-ul ANI declarația de avere și interese personale pentru anul 2017 a unui consilier municipal (Chișinău) și nu a găsit acest document, însă subiectul declarării a confirmat că l-a expediat la ANI. Jurnalista a expediat o solicitare la ANI prin care a cerut copia declarației. Peste o săptămână, ANI a refuzat să ofere copia, invocând, din nou, forma incompletă a cererii de acces la informație: „Conform cadrului legal sesizarea Dvs. trebuie semnată. Vă rugăm, remiteți încă o dată scrisoarea semnată, indicați numărul de ieșire și data semnării, pentru a-i reda caracter oficial, pentru a corespunde după formă și conținut cadrului legal și pentru a putea fi înregistrată în cancelarie”.

Carolina Chirilescu crede că această abordare a ANI este, de fapt, o batjocoră. „Consider că acest răspuns conține o aberație, deoarece ANI este singura sursă care ne poate furniza informații despre integritatea politicienilor. Peste o săptămână mi s-a comunicat că solicitarea nu are număr de intrare... Consider că este un joc, un scenariu, o batjocoră, poate înainte de alegerile din 2019 se încearcă ascunderea adevărului”, a conchis jurnalista.Citește continuarea pe moldovacurata.md.