„Nu mai putem continua să flierăm cu socialismul, comunismul, populismul de stânga”, a declarat în primul său discurs preşedintele-ales, bard al dictaturii militare (1964-1985), care urmează să-şi preia mandatul de patru ani în ianuarie.

Focuri de artificii au fost trase pe plaja Barra da Tijuca, unde zeci de mii de susţinători ai lui Bolsonaro s-au adunat, în faţa domiciliului său, pentru a-i sărbători victoria.

În primul său discurs, după anunţarea rezultatelor, concurentul său, Fernando Haddad nu l-a felicitat pe învingător şi a cerut ca cele „45 de milioane de alegători (ai săi) să fie respectaţi”.

Cine este Bolsonaro

Un apărător al familiei tradiţionale, el a primit susţinerea crucială a puternicelor biserici evanghelice şi a indignat - prin declaraţiile sale jignitoare - o bună parte a populaţiei de culoare, femeile şi membrii comunităţii lesbienelor, gay-ilor, bisexualilor şi transsexualilor (LGBT).

Campania a fost alimentată de discursul urii şi pătat de violenţe, iar Jair Bolsonaro a fost victima unui atentat cu armă albă care aproape l-a costat viaţa, la 6 septembrie.

„Nu am trăit niciodată vreun scrutin atât de polarizat. Cred că este din cauza lui Bolsonaro, care este un ins agresiv, nebun. Îmi este foarte frică”, a declarat izbucnind în lacrimi Renata Arruda, în vârstă de 41 de ani, o alegătoare a lui Haddad, la Sao Paulo.

Chiar dacă Jair Bolsonaro a promis că va fi „sclavul Constituţiei”, Tomaz Paoliello, un profesor de Relaţii Internaţionale la Universitatea catolică PUC din Sao Paulo, consideră că alegerea sa prezintă „riscuri mari la adresa democraţiei”.

Organizaţia nonguvernamentală Human Rights Watch (HRW) a lansat duminică seara un „apel urgent la protejarea” democraţiei braziliene.

Marcio Coimbra, de la Universitatea Presbiteriană Mackenzie, consideră, în schimb, că Brazilia dispune de garanţii solide, printr-un „parchet puternic, o Curte Supremă puternic şi un Congres care funcţionează”.