Un nou conflict teritorial ar putea izbucni între Ucraina și Rusia, chiar lângă Marea Neagră

Un nou conflict teritorial ar putea izbucni între Ucraina și Rusia, chiar lângă Marea Neagră
Foto: internapcdn.net

Culoarul care face legătura între Marea Neagră și Marea Azov este strâmtoarea Kerci, traversată de uriașul Pod al Crimeei, ancora de infrastructură geopolitică ce conectează Rusia de peninsula anexată în 2014.

În ultimele luni, tensiunile s-au acutizat în această zonă. Autoritățile ucrainene au arestat în luna martie un vas care naviga ilegal, sub pavilion rusesc, în largul Mării Azov. Cercetările au scos la iveală o legătură între echipajul ambarcațiunii și cartelurile de pirați somalezi. 

La începutul lunii mai, polițiștii ruși de coastă, subordonați Serviciului Federal de Securitate (FSB), au reținut la rândul lor o navă sub pavilion ucrainean, acuzând echipajul că pescuia ilegal în zona de exclusivitate economică a Rusiei, pe segmentul crimeean din Marea Neagră.

Câteva săptămâni mai târziu, după deschiderea Podului Crimeei, a început transformarea acestui proiect în ceva ce are datele unei redute militare. Flotilă caspică a Rusiei a fost mutată pe flancul Azov, invocând necesitatea unei siguranțe sporite în proximitatea și sub proaspăt inauguratul pod.

Acesta nu fusese decât preludiul unui maraton: FSB a arestat după aceea nu mai puțin de 148 de nave comerciale ucrainene și din alte state, interogând membrii echipajului, autorități portuare, companii locale de transport maritim, notează digi24.ro.

Lărgind cadrul, obținem însă un decor belicos în care Moscova și Kievul sunt prinse într-un acord care se dovedește a fi acum o sabie cu două tăișuri.

Acordul de cooperare
În 2003, când nimeni nu se aștepta la războiul secesionist din Donețk și Lugansk, Rusia și Ucraina – sub pixul lui Vladimir Putin și al omologului său ucrainean Leonid Kucima - au semnat un acord de cooperare privind utilizarea Mării Azov și a Bosforului Cimerian, cum era supranumită în antichitate strâmtoarea Kerci.
Un detaliu rămăsese atunci nelămurit: împărțirea controlului asupra acestei mări. Kievul insista pe trasarea unor perimetre de control bazate pe vechea graniță administrativă dintre URSS și RSS Ucraineană. Rusia a obiectat atunci cu același argument cu care obiectează și acum: în legislația maritimă a fostei Uniuni Sovietice, apele interne ale URSS nu au fost niciodată delimitate. Altfel spus, în logica revizionistă a Kremlinului, Rusia, fiind moștenitoarea Uniunii Sovietice, ar trebui să aibă întâietate și auspra controlării Mării Azov, care a fost o apă internă a URSS și nu o graniță administrativă între centrul dominant și statul-satelit.

Astfel, în 2016, Ucraina a intrat într-un nou clinci cu Rusia, invocând încălcări repetate ale Convenției ONU asupra dreptului mării. În februarie 2018, Kievul i-a intentat proces Rusiei la Tribunalul Internațional pentru Drepturile Mării, invocând dreptul de jurisdicție asupra Mării Azov. Marea luptă juridică între cele două țări la Hamburg se anunță în 2019.

Până atunci, acordul de cooperare rămâne în vigoare, dar ca o bombă cu ceas între Kiev și Moscova.

Parlamentul European intră pe fir

„Cât privește acordul în sine, vorbim doar de cinci articole. Unul dintre aceste articole nu a fost niciodată pus în aplicare, și anume delimitarea Mării Azov. Totuși, părțile au identificat punctele extreme, de unde începe zona ucraieană și de unde începe zona rusă. Noi presupunem că regimul juridic al Mării Azov este stabilit în conformitate cu Convenția maritime ONU”, susține viceministra ucraineană pentru Afaceri Externe și Integrare Europeană, Olena Zerkal, transmite agenția UNIAN.

Întrebată ce s-ar întâmpla dacă Ucraina ar denunța unilateral acordul, Olena Zerkal a răspuns: „Acum, ca și în 2014, nimic nu poate influența poziția noastră legală. În privința unor drepturi suplimentare, Ucraina nu va primi nimic. Ceea ce vom primi va fi doar o nouă dispută teritorială cu Rusia privind delimitarea Mării Azov”.

Între timp, pe fir a intrat și Parlamentul European, care le cere statelor UE să pună presiune diplomatică pe Rusia ca să înceteze „blocada” impusă pe Marea Azov traficului comercial internațional, transmite Radio Europa Liberă.

Pe 25 octombrie, europarlamentarii au adoptat o rezoluție neobligatorie care vizează „întărirea sancțiunilor impuse Rusiei” în cazul în care Moscova va întreprinde alte acțiuni de „încălcare a suveranității Ucrainei”.

Practic, prin acest gest, Parlamentul European girează indirect jurisdicția ucraineană asupra Mării Azov.

Strategic, în Marea Azov se află un trofeu des menționat de la izbucnirea războiului din Ucraina: portul Mariupol, singurul bastion din estul țării aflat încă sub controlul forțelor guvernamentale.

Dragă cititor,

Mii de oameni ne citesc în aceste zile în căutarea informațiilor, răspunsurilor și a unui fir de speranță. Iar noi lucrăm ca să asigurăm un jurnalism responsabil care să ne ajute pe fiecare dintre noi să înțelegem mai bine tot ce se întâmplă în jurul nostru și să ne unească în aceste timpuri complicate.

Ce putem face noi acum, este să te informăm corect, din surse verificate. Când nu știi pe cine să crezi, vezi ce scrie AGORA.
Fiecare contribuție din partea cititorilor este valoroasă pentru activitatea redacției. Susține-ne cu un abonament de membru. Mulțumim

Vezi și aceste știri
Germania a fost eliminată de la Cupa Mondială în faza grupelor

Germania a fost eliminată de la Cupa Mondială în faza grupelor

Kliciko admite că locuitorii Kievului ar putea rămâne fără încălzire până la primăvară, în cazul unor noi atacuri asupra orașului

Kliciko admite că locuitorii Kievului ar putea rămâne fără încălzire până la primăvară, în cazul unor noi atacuri asupra orașului

Miniştrii de externe ai OSCE cred că Rusia trebuie să ajungă în faţa justiţiei, pentru crimele de război din Ucraina

Miniştrii de externe ai OSCE cred că Rusia trebuie să ajungă în faţa justiţiei, pentru crimele de război din Ucraina

Advertoriale
LUXADAL DENT – locul în care experiența unică a pacientului reprezintă scopul echipei zi de zi

LUXADAL DENT – locul în care experiența unică a pacientului reprezintă scopul echipei zi de zi

Acum și în sectorul Râșcani! Kaufland a deschis cel de-al patrulea magazin din Chișinău (FOTO, VIDEO)

Acum și în sectorul Râșcani! Kaufland a deschis cel de-al patrulea magazin din Chișinău (FOTO, VIDEO)

Descoperă noile oferte Moldcell potrivite pentru toată familia

Descoperă noile oferte Moldcell potrivite pentru toată familia

EMISIUNI
  • PROFESIONIȘTII| Pictor: „Artistul poate și trebuie să nu fie flămând și sărac” (VIDEO)
    PROFESIONIȘTII| Pictor: „Artistul poate și trebuie să nu fie flămând și sărac” (VIDEO)
  • PROFESIONIȘTII | Activist civic: „Există stereotipurile că tot ce fac oamenii din ONG-uri, fac doar pentru bani. Acei oameni nu sunt activiști civici” (VIDEO)
  • Prepare for Future #11, Marcela Lefter - Viitorul energetic al Moldovei și al întregii planete
  • Moldova, I am back! | Alina Perju, tânăra care a revenit din Franța pentru a îmbunătăți viața sătenilor din sudul țării
  • Prepare for Future #10. Svetlana Dimitrioglo și Cătălina Bacalâm, despre digitalizarea globală a industriei fashion
Cele mai populare
  • 1
    Gradul de vulnerabilitate pentru compensații la energia consumată, deja disponibil pe compensatii.gov.md. Cum verificăm
  • 2
    Unde se pot adresa cetățenii nemulțumiți de categoria de vulnerabilitate energetică atribuită
  • 3
    78% dintre toți solicitanții de compensații au fost încadrați în categoria foarte vulnerabilă. Statistică expusă de Dan Perciun
  • 4
    Dacă săptămâna viitoare s-ar organiza alegeri prezidențiale, Maia Sandu ar obține încă un mandat
Canalul nostru de pe YouTube
Autentificare
Ai uitat parola?
Salvează articolul

Pentru a activa această opțiune, e nevoie să fii logat pe AGORA.

Articolele salvate pentru mai târziu, le vei putea găsi în profilul tău.

Urmărește subiectul

Pentru a activa această opțiune, e nevoie să fii logat pe AGORA.

Subiectele urmărite le vei putea găsi în profilul tău.