După consumarea votului, deputații fracțiunii PLDM a părăsit sala plenului.

„În această sală 64 de deputați au cetățenie română. Eu voi scrie domnului președinte Iohannis să vă retragă cetățenia. Rușine!”, a exclamat deputata Maria Ciobanu înainte a ieși din sală.

„Nu pot înțelege poziția celor care consideră că e un subiect minuscul. Nu știu ce poate fi mai important într-o țară, decât limba și tradițiile. Nu sunt de acord ca să duci la referendum o chestiune de adevăr științific sau de executare a unei hotărâri a Curții Constituționale. E ridicol! Fracțiunea PLDM va părăsi sala lăsând în această sală pro-moldovenii, pro-moscoviții sau pro-pro-pro-ii care sunt în această sală”, a răbufnit președintele fracțiunii PLDM, Tudor Deliu.

Acesta s-a referit inclusiv la declarațiile socialistului Bătrîncea, care i-a îndemnat pe liberal-democrați să propună subiectul limbii române în Constituție la referendum.

Poziția fracțiunilor

PSRM. Vlad Bătrîncea: „Dacă așa mult se vorbește de valorile europene, legislație europeană. Ea revede că și denumirea limbilor vorbite e voința popoarelor europene.

Deseori în Parlament se încearcă a vota lucruri care nu trebuie. Dar nu doriți să mergeți la referendum de aceea că știți f oartebine că veți rămâne și fără vector pro-european, șși fără integrare europeană, și fără limba română în Constituție. Vă chemăm să finalizați aceste jocuri politice. Dacă doriți, aflați părerea poporului, și noi vom susține această idee ca să punem punct acestei discuții interminabile”.

PL. Mihai Ghimpu: „Acest proiect va trece atunci când în Parlament se va vorbi doar limba oficială – limba română. Atâta timp cât unii deputați țin cu Rusia și nu cu cetățenii noștri, vom avea probleme. Păcat că PD e un partid care se așează în două șolduri. [...] Nu umblați cu speculația – nu e popor moldovenesc, dar popor român”.

PCRM. Ina Șupac: „Care e problema cea mai gravă? Din 2009 – Republica Moldova e un stat capturat, despre asta noi am vorbit încă din 2012. Cunoaștem că instituțiile statului sunt capturate de acest grup mic mafiotic, inclusiv din instituțiile capturate face parte și Curte Constituțională. Ne pare rău că unii ascultă de hotărârea CC la care se face referire (n. r. - autorul inițiativei, Tudor Deliu, a făcut trimitere la hotărârea prin care CC a decis că limba oficială este româna).

Cei 10% care consideră că limba e româna, lăsați-i să considere. Trebuie să ne mândrim cu istoria noastră. Mai ales că în 2019 vom sărbători un jubileu 660 de ani de la formarea statalității moldovenești”.

PPEM. Ștefan Creangă: „Limba română e limba care ne-a definit pe mulți cetățeni ai Republicii Moldova. Statul român e statul prieten al R. Moldova, care acordă suport necondiționat cetățenilor din R. Moldova care au în sânge românismul, care vorbesc limba română, și grupul PPEM susține includerea acestui proiect de lege, care ne va defini în continuare pe toți noi, care vor să trăiască într-un stat unitar. Limba română în Constituție ne va face mult mai uniți fără a dezbina țara”.

PDM. Marian Lupu: „Am un îndemn. Ședința de azi îmi pare că am pornit-o cu stângul.

E simplu. De ce mai vorbim?”.

Dumitru Diacov: „Fracțiunea PDM n-a participat la vot din considerente procedurale. O modificare a Constituției se pune în discuție când e raportul Comisiei de bază, pe care nu-l avem. Declarațiile patriotice aprinse le înțelegem – unii leșină când aud de limba română, alții când aud de limba moldovenească. Am rugat să nu politizăm această chestiune.

Faptul că cineva începe să-și rupă cămașa, vă asigur că n-o să vă aducă voturi”.

Președintele de onoare al PDM s-a arătat deranjat că președintele ședinței a pus la vot subiectul în lipsa raportului Comiei juridice din Parlament.

„Noi de multe ori introducem proiecte care nu au raportul. Votul decide totul. S-au mai făcut excepții”, i-a răspuns vicepreședintele Parlamentului, Valeriu Ghilețchi.

Potrivit președintelui fracțiunii PLDM, Tudor Deliu, mâine, 2 noiembrie, expiră termenul când acest proiect de lege mai poate fi discutat și aprobat în Parlament, întrucât se împlinește un an de când a fost înregistrat în Parlament. Deliu a mai spus că introducerea sintagmei de limba română în Legea Supremă ne-ar ajuta în procesul de integrare europeană.

„Constat că cei care cu atâta fast doreau să includă în Constituție integrarea europeană (n. r. - democrații), au uitat un singur lucru - că astăzi toate țările din Uniunea Europeană nu recunosc că în R. Moldova se vorbește limba moldovenească, ci limba română, și cred că ar fi un pas foarte important în procesul de integrare europeană. Fracțiunea PLDM insistă ca proiectul să fie supus votului. Argumentul că nu a fost supus votului în Comisia juridică nu ține, pentru că eu am insistat personal să fie inclus de trei ori, însă propunerea nu a întrunit numărul de voturi. Însă astăzi Comisia juridică poate să se întrunească, așa cum o faceți voi cei de la guvernare. Ultimul exemplu este proiectul cu privire la carabinieri, care a fost votat în aceeași zi în două lecturi”, a declarat președintele PLDM, invocând decizia CC din 5 decembrie 2013, care a stabilit că limba oficială în Republica Moldova este limba română.