Astfel, în statul Florida, aproape şase milioane de americani nu au drept de vot deoarece sunt în închisoare, au fost eliberaţi condiţionat sau au fost condamnaţi în justiţie. Suprareprezentaţi în sistemul penal, '„negrii americani în vârstă pentru a vota se confruntă cu un risc de patru ori mai mare de a fi privaţi de dreptul de vot faţă de restul populaţiei”, relevă organizaţia neguvernamentală Sentencing Project.Regulile variază mult de la un stat la altul. Unele state, precum Maine sau New Hampshire, le permit deţinuţilor să voteze. Invers, în Kentucky, Iowa, Virginia şi Florida, orice condamnare, chiar şi pentru o infracţiune minoră, precum deţinerea de marijuana, antrenează retragerea pe viaţă a drepturilor cetăţeneşti.În Florida, unde republicanul Donald Trump nu avea decât cu 112.000 de voturi mai mult faţă de rivala sa democrată Hillary Clinton la prezidenţialele din 2016, aproape 1,5 milioane de persoane sunt private de dreptul lor la vot din acest motiv.Potrivit puternicei asociaţii de luptă pentru drepturi cetăţeneşti ACLU, mai multe state americane au impus reguli restrictive începând din 2010. Dakota de Nord impune din 2016 prezentarea la biroul de vot de către o persoană a unui document pe care figurează o adresă de rezidenţă. Or, în acest stat trăiesc mii de amerindieni, în rezervaţii în zone rurale şi nu au nici măcar o cutie poştală, transmite AGERPRES.Sufragiile lor i-ar putea lipsi senatoarei democrate Heidi Heitkamp, aleasă în 2012 cu doar 3.000 de voturi mai mult şi care se prezintă pentru realegerea sa. Partizanii acestei reguli subliniază că Dakota de Nord nu obligă la înscrierea pe listele electorale şi că trebuie să lupte împotriva fraudei.Aproximativ 53.000 de cereri de înscriere sunt în prezent în aşteptare, dintre care 50% ale unor afroamericani, potrivit observatorului privind rasismul în SUA, Southern Poverty Law Center (SPLC).