Proiectul presupune stabilirea un spor unic de performanță care va varia pentru câteva categorii. Astfel, pentru persoane cu funcții de demnitate publică va fi doar componenta fixă a salariului, pentru funcționarii publici va fi componenta fixă de 90%, cea variabilă – 10%. Pentru majoritatea categoriilor de angajați din sectorul public va fi 80% partea fixă și 20% - partea variabilă. Doar cei din securitatea națională, securitatea statului și ordinea publică vor avea partea fixă de 70% și cea variabilă de 30%.

Suplimentar, vor putea fi acordate premii unice, sporuri salariale pentru munca prestată în condiții nefavorabile, pentru munca suplimentară, de noapte și în zilele de sărbătoare sau cele nelucrătoare.

„În urma acestei reforme, între salariul minim și cel mai mare salariu nu va mai fi o diferență de 33 de ori. Aceasta este redusă la scara de cel mult 15 ori”, a declarat în context premierul Pave Filip.

Totodată, autoritățile dau asigurări că niciun funcționar nu va primi un salariu mai mic decât cel de până până la reformă.

Costul implementării proiectului pentru anii 2019-2021 este de 3,9 miliarde de lei. Către anul 2021 se preconizează o creștere de circa 30 % a salariului mediu lunar pentru angajații instituțiilor finanțate din bugetul de stat și de peste 55 % - pentru cele finanțate din bugetele locale.

Consiliul Superior al Magistraturii a avizat negativ proiectul. Membrii CSM consideră că angajații din sistemul judecătoresc trebuie să fie plătiți, în continuare, conform legii salarizării judecătorilor și procurorilor.

Anterior, deputații opoziției au afirmat că, în condițiile în care Republica Moldova se află într-un deficit bugetar, iar asistența macrofinanciară de 100 de milioane de euro din partea Uniunii Europene a fost suspendată, o atare inițiativă este una populistă și menită să inducă în eroare alegătorii înaintea alegerilor parlamentare din 24 februarie 2019.