
FOTO. Reportaj: A măcinat câteva boabe de inspirație și a început să plămădească o brutărie. Cum își pune Natalia Matiescu pe roate visul care o ține acasă
Când dragostea pentru autentic, tradiție și frumos este mai mare decât sufletul pe care îl ai, te vezi nevoit să împarți din această iubire și cu alții. Pentru a putea respira, sau pentru a le oferi și altora motive să respire. Natalia Matiescu este moldoveanca care din zori de zi și până aproape de miezul nopții plămădește cu răbdare obiceiurile strămoșești pentru a le oferi cu generozitate unei lumi flămânde de autentic. După ce a reușit să cucerească o țară întreagă cu pâinea sa artizanală, în capul Nataliei au început să răsară câteva boabe de inspirație care în scurt timp s-au transformat într-un proiect ambițios și original. Împreună cu cei care simt la fel ca și ea, femeia plămădește o brutărie, ruptă parcă din poveștile copilăriei.
・
„Curajul s-a copt 6 luni. Tot nu îndrăzneam pentru că nu sunt genul de om care să vină în public cu o astfel de inițiativă. Dar datorită clienților care stau în rând după pâine sâmbetele la Piața EcoLocal, am hotărât să fac acest pas. Tot ei sunt cei care m-au încurajat să oficializez producerea de pâine artizanală și să pornesc un proiect de crowdfunding. La noi mai puțin se obișnuiește genul donațiilor pentru astfel de cauze. Dar în străinatate meșterii , artizanii, artiștii, sunt încurajati și sprijiniți de societate prin astfel de proiecte”, povestește Natalia Matiescu.

Conștientă că a pornit pe o cale anevoiasă, femeia s-a înarmat cu răbdare și consecvență. A înțeles că e făcută pentru a crea lucruri mari acasă, atunci când a refuzat propuneri seducătoare venite din afara țării:
„Sunt o categorie de oameni care trăiesc o durere pentru țara noastră, pentru tinerii capabili și talentați care pleacă. Anume ei sunt cei care încearcă prin propriile forțe să susțină persoanele care doresc și au capacități de a face ceva aici, în Moldova.. Astfel de oameni mă sprijină și pe mine să nu plec. Chiar dacă sunt invitată de brutari din străinătate care-mi oferă cele mai confortabile condiții pentru a mă dezvolta și a-mi realiza pasiunea, eu vreau să-mi realizez visul acasă. Eu cred in vorba: „Omul sfințește locul”.
Când gândurile că ar trebui să pornească o brutărie veritabilă n-o mai lăsau să doarmă nopțile, a decis să le dea frâu liber. Vorbește cu admirație și drag despre oamenii care au împărțit din bănuții lor pentru a-i ajuta visul să se înalțe.

„Nu am lucrat la concept sau idee, s-a dezvoltat de la sine, din necesitate pentru o pâine plămădită în voie ca pe vremuri, gustoasă și sănătoasă. Dar pentru asta e nevoie de surse materiale, iar eu nu mă descurc singură la acest capitol. Am aplicat la granturi și sper sa am un răspuns pozitiv dar mai este necesar de amenajat spațiul viitoare brutării artizanale. Familia mea a facut primul pas, a investit într-o clădire, dar pereții sunt goi și necesita reparație și echipare cu ustensile, cuptor, malaxor, moară și alte articole fără de care nu voi putea face față cererii”, explică Natalia.
În mintea ei brutăria arată bine. Alături de alți doi specialiști care o vor ajuta, Natalia Matiescu va pune pe tavă și va da la cuptor 13 tipuri de pâine și alte delicii, toate găsite în cufărul copilăriei:

„Sunt pasionată de rețete vechi și rețete de pâine din alte țări. Kita, Spicușor, Geamăna, Zemgalisckii, Borodinskii, Pumpernickel, KIta mixta, Kita alba, Germana, Crăpăcioasa,Crocănței, Mărărei, Negriței, Colotăcei, Inei, Chimenței, Znaki, si alte bunătățuri au devenit micile mele cărți de vizită, care alintă papilele gustative ale cumpărătorilor”.
De când a împărțit planul său cu publicul larg, femeia a primit sute de mesaje de încurajare, dar și mesaje critice. Cele din urmă, deși o dor, nu o doboară. Știe pentru ce luptă și nu intenționează să cedeze. Nu are dreptul.
„Un artizan este permanent preocupat de manufactura sa, de prepararea și perfecționarea pâinii artizanale în cazul meu. Capul meu este plin de bacterii lactice, ciuperci de drojdie sălbatică, tărâțe, formule de brutar, secară, plămădeală și aluaturi. Nu mă inspiră deloc businessul, cărțile de marketing și nici toate proiectele care mă sustrag de la simbioza microorganismelor din maiaua mea. Poate că din acest motiv am ales să mă feresc de toate procedurile birocratice. Niciodată nu voi vinde sufletul meu de artizan în schimbul unei activități care nu este pe placul meu. Mă declar brutar, care își va vinde pâinea și atât. Tare bogat nu te faci din artizanat și manufactură”, explică Natalia Matiescu.

Într-o singură săptămână, brutăria artizanală a adunat 4000 de dolari. Totuși, pentru ca mirosul pâinii să ajungă peste tot orașul mai este nevoie de încă 10 mii de dolari. Brutarul povestește cu zâmbet despre colțișorul de rai:
„Va fi o brutărie artizanală și nu industrială. Potentialul meu si a spațiului de producere presupune coacerea a 200 pâini zilnic. Brutăria va lucra 4 zile în săptămână, pentru ca procesul de preparare a pâinii este foarte îndelungat și necesită trezirea la 3-4 dimineața. Cumpărătorii vor avea posibilitatea să se oprească la o ceașcă de ceai și să servească pe loc gustări din aluat. De asemenea ei vor mânca pe săturate pâine pe loc, în timp ce-și fac cumparaturi”.
Spațiul presupune 3 scaune pentru vizitatori în interiorul brutăriei. Terasa sezonieră va găzdui cuptorul cu lemne, în jurul căruia vor fi amplasate 2-3 măsuțe cu scaune pentru cei care vor dori să mănânce turte din cuptor pe lemne.

„Tot în cadrul terasei se vor desfășura ateliere de preparare a pâinii pentru turiști, copii și adulți. Spațiul brutăriei va fi deschis și transparent - tot procesul de producere a pâinii va fi vizibil, se va vedea cum se macină făina la moara cu pietre, cum se decorează pâinea, cum se pune pâinea la cuptor. Fiecare doritor va putea să participe la aprinderea focului în Cuptorul de pe terasă și va putea participa la coacerea pâinii”, spuse autoarea inițiativei.
Pe lângă faptul că ușile brutăriei vor fi deschise mereu pentru cei care au contribuit la proiectul de crowdfunding, pentru cei care au participat la clăci, au lipit cuptorul și au vopsit lemnul de pe terasă, Natalia Matiescu mai are un vis:
„Îmi doresc sa ne adunăm ca în familie și fiecare să se simtă ca acasă. Să-și servească singur ceaiul, sa citească o carte cât copiii se joacă în aluat sau macină grâne. Acolo, la terasă, fiecare va ști unde sunt ceștile, paharele si farfuriile pentru a se deservi singur ca acasă, iar pâinea înmuiată în oloi cu o boaghe de sare și ierburi aromate nu se va sfârși nicoadată de pe masă”...