Prezența persoanelor decedate în listele alegătorilor pare a fi, întâi de toate, o problemă de comunicare. Atunci când o persoană moare, ea este radiată din Registrul de Stat al Populației, dar rămâne în lista de alegători, a recunoscut un reprezentant al Comisiei Electorale Centrale.

„Da, sunt decedați în liste. În fiecare an decedează în jur de 40.000 persoane. Zilnic, decedează 100 de persoane. Din momentul tipăririi listelor electorale până în ziua alegerilor trec 25 de zile. Deci, oricum vor fi în jur de 2.500 de persoane decedate în liste. Dacă nimeni nu vine să prezinte certificatul de deces, persoana respectivă va fi prezentă în listă”, a spus șeful departamentului IT al CEC, Alexandru Balmoș.

Situația devine și mai complicată atunci când persoana se află peste hotare în momentul decesului, a spus vorbitoarea din partea Agenției de Servicii Publice.

„Da, sunt decedați și vor fi. Chiar dacă cetățeanul Republicii Moldova este stabilit cu traiul peste hotare, el se regăsește și în Registrul de Stat al populației. În virtutea faptului că el poate deține și cetățenia altui stat, de exemplu a statului rus, aflându-se pe teritoriul Rusiei, el se identifică ca cetățean al Rusiei. La întocmirea actului de deces, el tot se va identifica ca cetățean al Rusiei. În această situație, organele de stat ale Rusiei nu ne vor comunica și nu vom avea posibilitatea să-l radiem din Registrul de Stat al Populației, în afară de cazurile când o rudă a persoanei decedate solicită transcrierea actului”, a spus Svetlana Rotari, șefa direcției Acte de Identitate de la Agenția Servicii Publice.

Reprezentanții CEC spun că informațiile conform cărora persoanele decedate „votează” la alegeri sunt speculații pentru care nu există dovezi.

„Vin morții și votează? Câți dintre ei au fost identificați? Câte cazuri au fost raportate? Astea sunt cazuri penale”, a spus Alexandru Balmoș.

Problema persoanelor decedate în listele electorale va fi greu de rezolvat, atât timp cât în Republica Moldova există sistemul pasiv de înregistrare a alegătorilor, consideră expertul electoral Angela Caraman.

„Ar fi cazul să accentuăm că legislația noastră presupune înregistrarea pasivă a alegătorului. Acest lucru îl face din oficiu o singură autoritate a statului, no toate cele 898 de primării”, a spus Caraman.

Unele țări care s-au confruntat cu o problemă similară au decis să treacă de la sistemul pasiv de înregistrare a alegătorilor la cel activ. În majoritatea statelor SUA, pentru a vota, persoanele trebuie să se înregistreze (prin intermediul unei solicitări online), cu două sau patru săptămâni înainte de data alegerilor.

În opinia lui Alexandru Balmoș, chiar și această cale nu ar fi tocmai cea mai potrivită pentru realitățile Republicii Moldova:

„Dacă le punem sistemul ăsta activ de înregistrare… la cât de activi sunt cetățenii noștri, o să avem un număr total de 30.000 de alegători în liste și 3.000 peste hotare”, a ironizat specialistul IT din cadrul CEC.

HuB-ul electoral 2.0 „Listele electorale. Mituri și Realități” a fost organizat de către Centrul de Instruire Continuă în Domeniul Electoral, în parteneriat cu Comisia Electorală Centrală. În timpul ediției de astăzi, au fost abordate diferențele dintre Registrul de Stat al Populației și listele alegătorilor.