Curiozități din istoria Chișinăului. Unele clădiri de pe bulevardul Ștefan cel Mare ascund povești necunoscute
Dacă te-ai gândi să faci o excursie pietonală prin centrul Chișinăului, mai exact pe bd. Ștefan cel Mare și Sfânt, probabil prima frază care ți-ar veni în minte ar fi: „nu am ce vedea”. Această impresie, cauzată de necunoașterea istoriei Capitalei, se va schimba radical atunci când vei descoperi secretele pe care le ascund clădrile din centrul Capitalei. Cine a luat decizia privind construcția clădirii Parlamentului? Când a fost demolată Biserica Luterană? Unde s-a stins din viață poetul Alexei Mateevici? În continuare îți oferim răspunsuri la aceste întrebări.
・
Fondatoarea proiectului Rădăcina, Liliana Busuioc, a prezentat 8 lucruri mai puțin cunoscute despre unele clădiri de pe cel mai important bulevard din țară:
- Cel mai vechi spațiu verde din Chişinău, este Grădina Publică „Ştefan cel Mare şi Sfânt”, care are o istorie de 200 de ani.
- Gardul din fontă care împrejmuiește Grădina Publică „Ştefan cel Mare şi Sfânt” este original și are aproape 160 de ani. El a fost proiectat de către Alexandru Bernardazzi și a fost fabricat la o uzină din Odessa. Lungimea gardului are mai mult de 1000 m.
- Teatrul de Operă și Balet „Maria Bieșu” a fost construit pe vremea URSS în 1980. La construcția teatrului au fost folosite doar materiale de import: marmură din Siberia și Ural, granit din Karelia, lustrele, lemnul, până și blocul sanitar au fost importate din țări ca Cehia, Ungaria ș.a.
- Clădirea Parlamentului a fost construită timp de 4 ani. La insistența lui Ivan Bodiul, liderul sovietic Leonid Brejnev a decis să susțină construcția unui asemenea edificiu. Clădirea inițial a fost proiectată pentru Comitetul Central al Partidului Comunist. La construcția ei au fost folosite materiale produse doar în URSS.
- Casa Hertza este creația arhitectului austriac Henrich von Lonsky. Casa a fost achiziţionată de către moşierul Iorgu Balş, pe care a dăruit-o orfelinatului, care i-a purtat numele. În 1905, ea a fost reconstruită la solicitarea nobilului Vladimir Herta, primul primar al Chișinăului după Unirea Basarabiei cu România.
- În apropiere de actuala clădire a Președinției până la cel de-al Doilea Război Mondial s-a aflat Biserica Luterană, construită în 1825 de comunitatea de nemți veniți în Basarabia. În 1960 ea a fost demolată.
- Pe bd. Ștefan cel Mare se află primele instituții de învățământ superior din țară: Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „N. Testemițanu” si Universitatea Tehnică a Moldovei.
- Tot pe bd. Ștefan cel Mare se află primele spitale din Chișinău. Primul spital deschis a fost Spitalul Clinic de Traumatologie şi Ortopedie, spital, care activează și la moment. La acest spital s-a stins din viață Alexei Mateevici, iar corpul neînsuflețit al poetului a fost depus la Biserica „Sf. Ierarh Nicolae” de lângă spital.
Continuarea o puteți vedea pe blogul Rădăcina