Cauza penală vizează acţiunile învinuitului îndreptate spre obţinerea dreptului de proprietate asupra terenului cu suprafaţa de 0,12 ha, amplasat de str. Fantalului nr. 8, ce aparţine instituţiei de învăţământ Şcoala de meserii pentru surzi şi hipoacuzici din mun.Chişinău, în scopul privatizării ulterioare a acestuia. În rezultatul efectuării acţiunilor de urmărire penală şi măsurilor speciale de investigaţii, la 8 octombrie 2018 cetăţeanului Emanoil Ploşniţă i-a fost înaintată învinuirea în comiterea infracţiunii prevăzute de art.27, 190 alin.(5) Cod penal – tentativă la infracţiunea de escrocherie”, se precizează în răspunsul PA.

Obiectul dosarului: Un teren din centrul capitalei

ZdG a constatat însă că, de fapt, litigiul din jurul acestui teren durează de mai bine de 15 ani, de-a lungul timpului fiind pronunţate mai multe hotărâri judecătoreşti contradictorii. În 2012, o firmă administrată de Ploşniţă a acţionat în judecată Agenţia Relaţii Funciare şi Cadastru, iar ca intervenient accesoriu Guvernul R. Moldova şi Şcoala profesională nr. 11 (fosta Şcoală pentru Surzi şi Hipoacuzici), cerând să-i fie recunoscut dreptul asupra unui teren cu suprafaţa de 0,12 ha amplasat pe str. Fantalului 8.

Compania „Cristemir” SRL, administrată de Emanoil Ploşniţă şi fondată de acesta împreună cu mai multe persoane, inclusiv membri ai familiei, şi-a argumentat cererea de chemare în judecată prin faptul că, în aprilie 1999 ar fi primit un lot de pământ cu suprafaţa de 0,12 „pentru proiectare şi construcţia unei case de locuit cu sediu pentru firmă, din contul pământurilor neafectate de construcţii urbane”.

Reprezentanţii companiei lui Ploşniţă susţineau că, atunci când au perfectat documentele de proiectare a unui bloc locativ cu sediu, au aflat că, de fapt, Şcoala pentru surzi şi hipoacuzici din str. Fantalului 8, deţine un titlu de autentificare a dreptului asupra unui teren cu suprafaţa de 0,3497 ha şi că, în această suprafaţă a fost inclus, de fapt, şi terenul care i-a fost atribuit ei, la etapa iniţială.

Firma lui Ploşniţă afirma că a primit terenul legal

„La perfectarea Titlului de autentificare a dreptului deţinătorului de teren nr. 120 din 29 august 2005, Agenţia Relaţii Funciare şi Cadastru, din greşeală, a inclus terenul cu suprafaţa de 0,12 ha, atribuit prin Decizia din 1 aprilie 1999, firmei „Cristemir”, în terenul cu suprafaţa de 0,3497 ha, atribuit în folosinţă Şcolii. Conform titlului nominalizat, s-a produs o suprapunere a trenurilor sus menţionate”, afirmau, în judecată, reprezentanţii „Cristemir” SRL, care făceau referire şi la două hotărâri ale Curţii de Apel (CA) Chişinău din 2003 şi 2007, care ar fi constatat că terenul cu suprafaţa de 0,12 ha le-ar fi fost distribuit legal.

Compania administrată de preşedintele UA a mai precizat în instanţa de judecată că, pentru acel teren, i-a fost eliberat certificat de urbanism pentru proiectare şi tema de arhitectură, iar ulterior a fost întocmit şi planul topografic, dar şi că, Primăria mun. Chişinău a efectuat transmiterea lotului de pământ către ea „cu stabilirea hotarelor lui în natură”.

Argumentele instituţiilor statului

În judecată, reprezentanţii Agenţiei Relaţii Funciare şi Cadastru (ARFC) au respins însă pretenţiile „Cristemir” SRL. Aceştia şi-au argumentat decizia prin faptul că terenul la care pretinde firma preşedintelui UA „este proprietatea publică a statului şi se află în gestiunea Şcolii de meserii pentru surzi şi hipoacuzici”, iar conform legislaţiei „se interzice înstrăinarea şi transmiterea edificiilor, construcţiilor şi terenurilor aferente, care aparţin instituţiilor de învăţământ, în alte scopuri decât cele pentru instruire, educaţie şi luminare culturală”.

Totodată, reprezentanţii Agenţiei au menţionat că, legal, terenul la care aspira agentul economic era „proprietate publică a statului”, iar aceste bunuri „pot fi transmise doar prin hotărâre de Guvern”. „În acest caz, reclamantul nu a prezentat niciun act cu privire la transmiterea sau atribuirea în arendă a terenului menţionat de Guvern prin care ar confirma dreptul asupra terenului respectiv” şi că, în situaţia dată, „actele juridice încheiate cu încălcarea legislaţiei sunt lovite de nulitate absolută”.

Citiți continuarea AICI.

Scriem pentru tine. Vrei să ne susții? Sprijinul cititorilor noștri este esențial pentru a putea face în continuare jurnalism independent, iar noi vrem să continuăm cu același curaj și dedicație. Susține redacția AGORA cu o donație pe contul nostru de PayPal sau Patreon. Îți mulțumim!