„La sfârșit de an toate cele cinci direcții de sector se deserveau la BEM. Acum au loc unele redistribuiri, semnare de contracte. Nu știu cum toți, în mod unitar, sunt deserviți la BEM. Acum suntem în căutare de soluții pentru a avea siguranță la capitolul păstrare de finanțe”, a declarat șefa DGETS, Tatiana Tverdohleb.
„Era o traditie ca instituțiile statului să fie deservite la BEM pentru că era banca statului. Acum nu e aceeași situație. Nu mai avem instituții financiare unde statul să aibă pachetul de control. Astfel, fiecare instituție trebuie să analizeze ofertele și să aleagă cea mai bună opțiune”, a subliniat în cotext Dorin Chirtoacă.
Primarul general de Chișinău a solicitat Directiei Audit Intern să verifice în ce măsură subdiviziunile sunt supuse riscurilor ca urmare a administrării speciale instituite de Banca Națională la BEM și Banca Socială.
„Riscurile apar atunci când sume majore bănești pot fi concentrate la una sau la ambele bănci. Rog subdiviziunile care au conturi în aceste bănci să urmărească evoluția situației și să-și asume responsabilitatea asupra integrității fondurilor subdiviziunilor pentru a nu admite ca banii publicii să fie la un moment dat blocați într-un circuit financiar fraudulos”, a declarat Chirtoacă.
Potrivit șefului Infocom, Ion Mărgineanu, circa 40% din plățile efectuate de locuitorii capitalei se fac la Banca de Economii. Aproximativ 20% din facturi sunt achitate la Poșta Moldovei, iar circa 6% din plăți sunt efectuate prin intermediul serviciilor Moldindcombank și Moldova Agrpoindbank.
„Prin împrumutul oferit de BNM către BEM, activitatea băncii a fost stabilizată. Rămâne problema găurii de circa 10 mlrd de lei ca urmare a administrării inadecvate a acestei bănci de către cei care au preluat-o începând cu luna august 2013. Dacă nu s-ar fi dat acest împrumut de 3,5 mlrd de lei atunci depunerile bănești ale cetățenilor ar fi fost în pericol”, a mai subliniat Chirtoacă.
Citește la acest subiect:
Un Emoji sau Sticker va îmbogăți acest articol.