TOP cinci provocări economice pentru anul 2015

• Salvează articol

Anul 2015 urmează a fi unul destul de dificil. Provocarea majoră nu se reduce doar la formarea unui nou Guvern. În primul rând, este important ca noua echipă guvernamentală să-și asume actul de guvernare pe patru ani înainte, având și suportul politic ferm din partea Parlamentului. În al doilea rând, viitoarea putere executivă trebuie să dispună de suficientă voință și capacități să implementeze angajamentele asumate în cadrul Acordului de Asociere cu UE.
Neîndeplinirea acestor condiții riscă reducerea asistenței externe, fapt ce ar compromite stabilitatea finanțelor publice, ar crea presiuni suplimentare asupra monedei naționale și, cel mai important, ar compromite definitiv agenda de reforme structurale. În plus, alegerile locale din 2015 urmează să complice asumarea de către viitoarea guvernare a unor reforme mai puțin populare. Centrul Analitic independent Expert-Grup a întocmit un top a celor mai importante cinci provocări economice pentru anul 2015.

Eșecul agendei reformelor structurale 

Anul 2015 marchează începutul unui nou ciclu electoral, care cel puțin teoretic oferă o fereastră de oportunitate de circa 1-2 ani pentru promovarea unui set de reforme structurale prioritare care nu pot fi promovate în proximitatea alegerilor din cauza caracterului nepopular pe termen scurt. 

În cazul Republicii Moldova printre asemenea reforme se numără cea a sistemului de pensii, a sistemului de salarizare în sectorul public, a legislației muncii, optimizarea rețelei instituțiilor educaționale și a celor spitalicești, consolidarea fiscală, implementarea plenară a sistemului de țintire a asistenței sociale etc. Totuși, mersul acestora și altor reforme extrem de importante poate fi afectat de fragilitatea majorității parlamentare pro-europene, fapt confirmat de procesul anevoios de negocieri privind formarea noului Guvern, precum și a proximității alegerilor locale. Mai mult decât atât, fragilitatea viitoarei coaliții parlamentare ar putea să se transpună asupra stabilității viitorului Guvern. Acești factori vor determina calitatea și dinamica reformelor prevăzute în Acordul de Asociere cu UE. 

Având în vedere resursele bugetare foarte limitate, autoritățile trebuie să dea dovadă de performanțe constante și ireversibilitate în realizarea reformelor pentru a putea beneficia și în continuare de suportul plenar din partea partenerilor externi de dezvoltare. De asemenea, agenda reformelor trebuie promovată în mediul public, inclusiv în contextul alegerilor locale preconizate pentru 2015, cu scopul consolidării și extinderii sprijinului public, îmbunătățind percepția populației față de vectorul european. 

„Auto-izolarea” transnistreană 

Anul 2015 urmează a fi unul decisiv pentru economia regiunii transnistreane. La finele lui 2015 expiră Preferințele Comerciale Autonome (PCA) de care beneficiază exportatorii din regiune pe piața UE și care asigură peste 60% din volumul total al exporturilor regiunii. Astfel, denunțarea în continuare a Acordului de Asociere de către autoritățile de la Tiraspol ar putea determina UE să aplice taxe vamale la import, riscând pierderea de către regiunea transnistreană a celei mai importante piețe de desfacere și autoizolarea definitivă a acesteia.

Pentru evitarea acestui scenariu, pe parcursul anului 2015, autoritățile de la Chișinău trebuie să identifice modalități eficiente de antrenare a actorilor din regiunea transnistreană în implementarea Acordului de Asociere cu UE. 

Pentru aceasta e nevoie ca raționamentele economice să prevaleze asupra celor politice, urmărind scopul de a stimula convergența economică între cele două maluri ale Nistrului. Toate părțile trebuie să urmărească o abordare inclusivă și o soluție ce ar consolida procesul de negocieri și nu opusul. Printre asemenea soluții s-ar număra extinderea duratei Preferințelor Comerciale Autonome pentru agenții economici transnistreni, înregistrați la Chișinău. Acest element ar asigura o perioadă de tranziție, necesară pentru identificarea unor soluții viabile, dar și concentrate pe apropierea malurilor. 

Astfel, UE ar putea condiționa menținerea PCA cu respectarea de către autoritățile din regiunea transnistreană a unor condiții minime ale Acordului de Asociere, cum ar fi infrastructura calității, regulile de origine, cooperarea vamală etc. În fine, eforturile trebuie concentrate pe integrarea economică cât mai puternică a regiunii transnistrene în economia din dreapta Nistrului, descurajând „auto-izolarea” acesteia. 

Destabilizarea continuă a Ucrainei 

Spectrul larg de probleme cu care se confruntă țara vecină generează o serie de provocări pentru Republica Moldova în domeniul economic, energetic, dar și al securității naționale. Astfel, Ucraina constituie un partener comercial important, furnizor de energie electrică și țară prin care sunt livrate gazele naturale rusești, dar și actor crucial în soluționarea conflictului transnistrean. Stabilitatea Ucrainei în anul 2015 depinde de ireversibilitatea transformărilor politice, reformelor demarate în diverse domenii, dar și de capacitatea de combatere și preîntâmpinare a separatismului la scară națională.

Totodată, este necesară identificarea unor formule de co-existență geopolitică cu Federația Rusă, care se opune cu vehemență proiectelor de euro-integrare a Ucrainei. În acest sens, este necesară asigurarea unui sprijin și intervenții complexe (de ordin politic, diplomatic, financiar și tehnic) și consistente din partea UE, dar și a altor actori internaționali (SUA, țările G7, etc.). Doar în asemenea condiții, stabilizarea Ucrainei poate fi garantată, având impact pozitiv în lanț asupra întregii regiuni, inclusiv asupra Republicii Moldova. 

Recesiunea economică din Federația Rusă 

Nivelul de expunere a economiei moldovenești față de economia rusească a diminuat pe parcursul ultimilor ani, însă a rămas destul de important, fiind condiționat de două canale majore: exporturi (5% din PIB) și remiteri (13% din PIB). Alte canale de dependență (ex: granturi, credite, investiții străine directe) sunt nesemnificative.

Evident, există și filiera energetică, Republica Moldova fiind în totalitate dependentă de importurile de gaze naturale din Federația Rusă. Totuși, acest canal este mai mult influențat de factorii politici și mai puțin de cei economici. Astfel, recesiunea economică anticipată în Federația Rusă pentru anul 2015, combinată cu deprecierea rublei rusești, va afecta cererea pentru produsele moldovenești exportate pe această piață, precum și veniturile migranților moldoveni din această țară. Per ansamblu, aceasta ar putea reduce exporturile spre Federația Rusă cu circa 20%-30% și influxurile de remiteri cu circa 10% în 2015. 

Efectul cumulativ advers ar putea fi în jur de 2,0%-2,5% din PIB pentru anul 2015. Evident, efectul respectiv este departe de a fi unul dramatic pentru economia moldovenească, având în vedere procesul de reorientare a multor producători spre piața Uniunii Europene: ponderea UE în total exporturi moldovenești, în primele 10 luni ale anului 2014 a constituit 52,2%, crescând de la 45,9% în aceeași perioadă a anului precedent. Mai mult decât atât, intrarea plenară în vigoare a Acordului de Asociere cu UE va facilita și mai mult acest proces. 

Dezechilibrele fiscale de la nivel central și local 

Cheltuielile bugetare electorale din 2014, în special prin majorarea pensiilor, salariilor în sectorul public și demararea mai multor proiecte infrastructurale, au afectat negativ poziția fiscală și riscă să submineze stabilitatea finanțelor publice și în 2015. Conform estimărilor FMI, deficitul bugetar, excluzând granturile, a crescut până la 5,4% din PIB în 2014 (de la 3,8% din PIB în 2013), iar în lipsa măsurilor de ajustare, deficitul ar putea crește până la 7,1% din PIB în 2015. La rândul său, aceasta alimentează acumularea datoriei de stat, care pe fondul accesului limitat la piețele externe de capital, creează costuri majore. 

Prin urmare, sunt necesare măsuri de ajustare fiscală, prin optimizarea cheltuielilor bugetare non-prioritare, abținerea de la angajamente populiste cu implicații fiscale (majorări excesive de salarii și pensii sau acordarea în mod ad-hoc de facilități fiscale) și prevenirea și ombaterea mai hotărâtă a practicilor de evaziune fiscală. Mai mult decât atât, un accent mai mare trebuie de acordat transparenței și eficienței bugetare la nivel local, în contextul intrării plenare în vigoare ale a modificărilor la Legea privind finanțele publice locale care sporesc autonomia fiscală și bugetară autorităților publice locale. În acest sens, este crucial de fortificat și competențele legale și tehnice ale Curții de Conturi pentru a putea efectua auditarea performanțelor cheltuirii banilor publici la nivel local.

Dacă tot ai ajuns aici...

...înseamnă că ți-a plăcut articolul sau te preocupă subiectul. Noi vrem să venim cu cât mai multe articole pe care să le citești până la final. Acum le poți spune direct jurnaliștilor din redacție ce vrei să citești și în ce format.

Noi păstrăm jurnalismul AGORA deschis tuturor. Nu avem în spate oligarhi sau politicieni și nimeni nu-i dictează editorului cum să scrie despre un subiect sau altul. Sprijinul tău ne va ajuta să ne păstrăm această independență. Orice contribuție, oricât de mare sau mică, este extrem de valoroasă pentru noi.

Sprijină AGORA astăzi cu doar 98 de lei. Mulțumim.