„Un pas înainte și doi înapoi”. Cum a combătut corupția Parlamentul din ultimii patru ani (VIDEO)

Legi adoptate, dar slab implementate

Lilian Carp, deputat PL: „Problema este în faptul că legile care sunt votate nu sunt aplicate”.

„Și când este vorba de implementare, ne-am dat seama că multe dintre ele le-am adoptat de dragul de a bifa un punct în Acordul de Asociere, astfel ca pe urmă să ne dăm seama că ele nu funcționează”, afirmă Lilia Carasciuc, directorul executiv „Transparency International Moldova”.

Deși nu atât de categoric, dar implementarea precară este recunoscută și de reprezentanții puterii. Chiar și așa, există un progres, susține democratul Sergiu Sîrbu: „Aici de fapt este cea mai mare, poate, restanță a noastră. Interpretarea diferită, neuniformizarea practicii judecătorești, cultura juridică probabil urmează a fi perfecționată. Probabil avem mai avem încă restanțe la capitolul lipsei de mijloace financiare, pentru a motiva profesioniștii adevărați, sinceri și cinstiți să muncească”.

Aplicarea selectivă a legii ar fi încă o problemă, spun deputații. Dar atât ei, cât și experții din domeniu, spun că cea mai mare problemă la implementare ar fi... nedorința autorităților.

Lilian Carp, deputat PL: „În cazul când noi doar facem aceste legi pentru a le putea prezenta partenerilor noștri europeni, pentru a obține acele fonduri ș.a.m.d., ajutoare și asistență financiară, atunci clar că este una de fațadă”.

Tudor Deliu, deputat PLDM: „Misiunea noastră e nu numai de a crea cadrul legislativ, dar este implicarea noastră plenară în controlul executării legilor”.

Problema este mai adâncă

Potrivit experților anticorupție, dar și deputaților, problema este mai adâncă și vizează însăși legitimitatea și credibilitatea Parlamentului, referindu-se la așa-numitul traseism politic.

Tudor Deliu, deputat PLDM: „Coruperea deputaților, care tot este o problem foarte și foarte gravă pentru Republica Moldova. Când un partid, venind cu 10 mandate, azi deține 42 plus altele care asigură majoritatea parlamentară, și niciodată deputații care au fost corupți nu pot să lupte împotriva corupției”.

Lilian Carp, deputat PL: „Lumea își pune foarte multe întrebări: care au fost metodele?”

Lilia Carasciuc, director executiv „Transparency International Moldova”: „Mie îmi este foarte greu să spun ce poate să facă o persoană care este coruptă ca să se combată singur pe sine. Atunci când o instituție, o ramură a puterii de stat, este capturată, eu nu mă aștept ca ea să fie eficientă”.

Tudor Deliu, deputat PLDM: „Perceperea cetățenilor din Republica Moldova, în urma tuturor sondajelor, demonstrează că Parlamentul este considerat că este una din autoritățile cele mai corupte".

Activitatea ANI, începută cu scârț

Printre cele mai importante legi anticorupție votate în ultimii patru ani este cea privind crearea Autorității Naționale de Integritate, instituție menită să „filtreze” funcționarii corupți prin intermediul unor certificate de integritate. Ceea ce arăta promițător pe hârtie s-a dovedit a fi dificil de pus în practică.

„Ce ține de funcționalitatea ANI-ului, toată legislația este aprobată, dar iată că ei se confruntă cu mari probleme de angajare a inspectorilor de integritate”, spune deputat democrat Sergiu Sîrbu.

Citește și: În prag de alegeri, ANI se descurcă cu 1/6 din numărul prevăzut de inspectori de integritate. Ce spun experții

Lilia Ioniță, coordonator de programe la Centrul pentru Analiza și Prevenirea Corupției (CAPC): „Ei au adoptat, dar n-au prevăzut, de exemplu, un buget pentru funcționarea autorității într-un nou format. Doi - ei au pus niște termeni ireali pentru selectarea membrilor Consiliului de Integritate, care urmau deja mai departe să asigure instituirea orgaizațională și structurală”.

Adrian Lebedinschi, deputat PSRM: „Dacă va fi necesar pentru alegerile parlamentare, atunci eu cred că la acel moment vor apărea probleme cu certificatele acestea de integritate. În primul rând, ANI nu va fi în stare să presteze numărul necesar de certificate. Pur și simplu, dacă e să luăm 51 de circumscripții, minim 5 candidați la fiecare, uitați-vă că avem de-acuma 250 de candidați. Dar ce facem noi cu alegerile locale?”

Abia după doi ani, Autoritatea Națională de Integritate s-a ales cu un președinte.

„Toată lumea așteaptă ca ea să se pună pe picioare și în sfârșit să avem măcar câteva procese pornite, pentru că sunt o multitudine de dosare care au rămas prin sertarele fostei Comisii Naționale de Integritate”, spune Lilia Ioniță, coordonatoare de programe CAPC.

Tudor Deliu, deputat PLDM: „Eu am avut cazuri concrete când m-am adresat Autorității Naționale de Integritate cu unele probleme care venea din teritoriu și ei îmi spuneau: domnule deputat, noi nu putem să le rezolvăm fiindcă noi, practic, suntem nefuncționali încă”.

Unii opozanți merg și mai departe în declarații.

Adrian Lebedinschi, deputat PSRM: „Majoritatea parlamentară de la bun început a programat ca această lege să fie caducă și efectele ei să fie selective”

Dar asta nu e tot, crede socialistul Adrian Lebedinschi: „Noi am adoptat – eu nu vă pot spune – pare-mi-se 30 de legi timp de acești patru ani de zile, ceea ce e legat de domeniul combaterii corupției, și eficacitatea lor, la percepere atât la nivel internațional, cât și la nivel local, ele n-au nicio influență. Numărul persoanelor care au fost condamnate n-a crescut. Nicio mișcare în dosarul BEM și celelalte două bănci care au fost falimentate. Noi nu avem nicio mișcare în ceea ce e legat de restituirea acestor bani”.

În loc de concluzie

Rugați să dea o notă activității parlamentare anticorupție, cu excepția guvernanților, care își atribuie o notă de opt, ceilalți deputați au fost mai puțin darnici: de la 3 la 5.

Și pentru că mandatul actualei legislaturi a Parlamentului expiră odată cu alegerile din februarie 2019, parlamentarii nu au mari așteptări.

Actualii deputați consideră că viitoarea legislatură trebuie să pună un mai mare accent pe controlul parlamentar.

Până a ajunge însă la viitorii deputați, experții au o temere legată de adoptarea legilor pe ultima sută de metri. „Îngrijorarea noastră mare este că Parlamentul de obicei, și nu numai Parlamentul, înainte de vacanțe, înainte de sărbători, se votează proiecte de legi controversate care apar pe sub mânecă, din cauza aceasta societatea civilă trebuie să stea cu mâna pe puls”, spune Lilia Carasciuc, directorul executiv „Transparency International Moldova”.

Și pentru că nu suntem în măsură să facem concluzii, îi vom lăsa pe specialiști să vorbească.

Nu putem ști cum vor alege să lupte împotriva corupției viitorii aleși ai poporului, dar până atunci ne așteaptă un exercițiu democratic major: alegerile parlamentare.

Filmările pentru acest reportaj au fost realizate în perioada august-septembrie 2018