Reducerea numărului de studenți în acest an se deosebește de anii precedenți prin două aspecte importante, a menționat expertul -  reducerea s-a realizat exclusiv din contul studenților de la instituțiile superioare de stat și, în mare parte, din contul studenților cu frecvență la zi.

„În aceste vremuri de criză pentru sistemul universitar din Moldova se profilează două tendințe clare: universitățile de stat pierd terenul în fața celor private, iar studenții, din varii motive, pledează pentru învățământul cu frecvență redusă, cel mai probabil totuși considerăm că din considerente financiare”, a scris economistul.


În opinia lui Veaceslav Ioniță, factorii fundamentali care stau la baza reducerii numărului de studenți cu 67.400 în ultimii 12 ani sunt:

1.    Scăderea în continuare a numărului de tineri de vârstă universitară. Dacă în 2008 populația cu vârsta cuprinsă între 18-22 de ani era de 365.000 de persoane, atunci în prezent numărul lor s-a redus până la 219.000 sau cu 146.000 de persoane în doar 12 ani. Doar acest factor a determinat reducere numărului de studenți cu 50.000 de persoane.

2.    Înăsprirea condițiilor la examenele de bacalaureat a dus la scăderea numărului celor care în vârsta universitară doresc să-și continue studiile la universitate, factor considerat pozitiv. Universitățile, în goana după contracte, au anulat orice bariere la admitere. Noi deja am uitat ce înseamnă concurs de admitere. Bacalaureatul a devenit unica formă de examinare în lipsa unor filtre de selecție din partea universităților. Înăsprirea condițiilor de examene la bacalaureat au lipsit universitățile cu încă circa 3.000 de studenți.

3.    Implementarea învățământului superior în două cicluri, a dus la faptul că doar 40% din studenți decid să continue studiile după ciclul II, cea ce a cauzat o reducere a numărului de studenți cu încă aproximativ 14.000 de persoane. Universitățile, în dorința de a nu pierde contractele, practic promovau 100% studenți, indiferent de reușita lor. Iar studiile pe cicluri au devenit unicul instrument de selecție al studenților.

„Totodată, să nu uităm că sub reducerea numărului de tineri de vârsta universitară se ascunde un alt element demografic: unificare familiilor peste hotare, plecarea tinerilor peste hotare și decizia familiilor de a le asigura studii superioare copiilor. Însă cea mai mare provocare pentru universitățile din Moldova și, în special, pentru cele de stat este lipsa de înțelegere a fenomenelor care au loc. În „lupta” pentru studenți, universitățile au declanșat o adevărată „concurență” distructivă între ele, în special asta se referă la universitățile de stat. Este destul de trist să urmărești cum în lupta pentru studenți, două-trei universități de stat dublează specialitățile și luptă pentru pentru o grupă de 25-30 de persoane. Această luptă a provocat majorarea costurilor de pregătire a unui student În prezent avem nevoie nu de luptă între Universități, dar de crearea unor alianțe universitare. Statul nu trebuie să urmărească pasiv cum universitățile sale se distrug reciproc, prin dublarea de specialități”, a explicat Veaceslav Ioniță.

Scriem pentru tine. Vrei să ne susții? Sprijinul cititorilor noștri este esențial pentru a putea face în continuare jurnalism independent, iar noi vrem să continuăm cu același curaj și dedicație. Susține redacția AGORA cu o donație pe contul nostru de PayPal sau Patreon. Îți mulțumim!