Mărturia unui elev din cadrul CEITI

„În momentul în care profesorul are nevoie de bani, hop și ne-a dat o evaluare și toți 30 de elevi din grupă avem note negative. Profesorul cheamă șeful de grupă și îi spune uitați-vă atâta trebuie, 100 de lei de la fiecare, pentru a scrie încă odată. Dacă vrei o notă pe semestru mai bunișoară, de exemplu 7, ne costă de la 400 până la 700 de lei. O notă de 10 ajunge și la 900 - 1000 de lei. Plătesc și cei care învață, ei sunt presați de profesori, le pun note negative ca să dea bani. Mulți studenți lucrează ca să achite așa-numitele abonamente. Unii elevi nu mănâncă cu săptămânile doar pentru ca să achite notele la colegiu.”

Directorul Centrului de Excelență în Informatică și Tehnologii Informaționale, Vitalie Zavadschi, spune că acuzațiile lansate sunt invenții.

„Eu cunosc foarte bine detaliile. Într-adevăr, copiii o duc greu, dar asta nu înseamnă că profesorii de la noi îi pun la rând, dați bani că altfel nu pun examen. Sunt niște scorniri. Dacă aveți date concrete, adresați-vă la Procuratură, cei vinovați să răspundă. Eu problema asta am să o pun și în colectiv. Din păcate elevii nu s-au adresat”, a declarat Zavadschi.

Mită se ia și în instituțiile superioare de învățământ. Vorba lui Eminescu, alte măști, aceeași piesă, alte guri, aceeași gamă. Doar că aici, oferta vine cel mai des de la studenții care au restanțe, iar lectorii o acceptă.

Povestea unei absolvente de la UTM

„Profesorul controlează lucrarea și el îți spune: „Nu ai scris nimic corect. O să vii data viitoare”. Colegii care intrau și ieșeau spuneau că îți arată pe degete câte sute trebuie să dai. El putea să arate unul, două, trei. Trebuie foarte atent să te uiți, repede arată, nu te ține mult. Mi s-a arătat atunci trei. Nu știam cum să reacționez. Trebuie să dau 300 lei sau cum? Eu nu aveam 300, aveam doar 270 de lei. Eu pun 270 de lei pe masă, profesorul i-a luat, i-a pus în sertar și a spus că îți pun nota în borderou și semnez în carnetul de note, dar nota în carnet pun când vii cu 30 de lei rămași.”

E o raritate însă când profesorul „încheie tranzacțiile” cu fiecare student în parte.

„E foarte complicat să spui că vrei să dai cumva examenul altfel decât prin metoda tradițională. El poate să îți spună lucruri corecte, să te alunge, să spună că o să te alung din universitate cu așa o întrebare. Atunci afli printre colegi că este unul care poate să te ajute. El spune cât trebuie, te ajută să rezolvi problema asta, dai carnetul de note cu banii în el și gata”, mai spune tânăra. 

Conducearea instituției susține că nu poate face mare lucru, atât timp cât studenții preferă să vorbească post factum despre aceste cazuri și sub protecția anonimatului.

„Din păcate, foarte mulți studenți preferă să țină acest lucru oarecum ascuns, ori vorbesc cu jumătate de cuvânt, ori vorbesc post-factum și atunci nu avem probe. În clipa în care există o cerere semnată de student atunci noi avem cel puțin o pârghie - să chemăm acest profesor la Comisia de etică și disciplină a senatului”, spune rectorul Universității Tehnice din Moldova, Viorel Bostan.

Unica posibilitate de a scoate o astfel de persoană din sistem este un flagrant organizat de un organ de anchetă penală.

„Codul Muncii nu ne permite în baza unei suspiciuni să dăm afară pe cineva. Am vorbit cu cei de la CNA, ne-au spus: „Nouă ne trebuie declarația studenților înainte să se întâmple actul de corupție”. Studenții nu vor să facă acest lucru. Au fost câteva cazuri când au fost rugați să se implice și nu vor. Toți se tem”, a mai adăugat Bostan.

Care e cauza adevărată a corupției?

„Atât timp cât se consideră că sărăcia este cauză a corupției, suntem pe un picior greșit. Dacă sărăcia ar fi cauza corupției atunci ar fi în felul următor: fiecare om care este sărac ar pretinde la mită, dar nu fiecare om care este sărac pretinde la mită. Ceea ce îi împiedică să recurgă la un asemea gest sunt valorile, pricipiile, normele, educația, cultura familială din care face parte”, spune Ștefan Popov, cercetător în științe sociale.

Potrivit elevilor, în jur de 70% dintre profesori iau mită, iar cei mai mulți dintre aceștia au o situație financiară bună.

„Profesorii care trăiesc bine, aceia și sunt mai scumpi, care vin cu mașini de mii de euro, aceia și sunt mai scumpi. Sunt profesori care nu iau mită deloc. Avem un profesor care spunea că are datorii de 600 lei. La ziua profesorului ne-am organizat din buna noastră voință am vrut să îi dăm 200 de lei ajutor și a refuzat categoric”, spune studentul. 

Ce face conducerea pentru a descuraja corupția în școli

„Noi am afirmat că nu vom tolera niciun act de corupție. Avem politica de „0” toleranță față de actele de corupție. Nu vor avea nicio susținere din partea administrației, dacă va fi organizat un flagrant. Facem această procedură de a pune note, să fie cât mai transparentă, cât mai corectă. Regulamentele să nu fie ambiguu. La examen se cere prezența atât a cadrului didactic cât și a asistentei. Avem o procedură clară prin care toate subiectele care sunt date la examene sunt contrasemnate de șefii de departament”, subliniază rectorul UTM, Viorel Bostan.

Ce arată statisticile la capitolul corupția în Educație

Potrivit Centrului Național Anticorupție, numai în ultimii patru ani au fost pornite 54 de dosare penale pentru infracțiuni de corupție în Educație. Dintre acestea, 18 au fost finalizate și adoptate hotărâri, 12 au fost clasate, iar 17 sunt la etapa de examinare în instanța de judecată. Cele mai multe cazuri de corupție sunt atestate în sectorul gimnazial și liceal, urmat de cel universitar - 14 cauze penale și cel primar cu 4 dosare. Valoarea mitei începe de la 200 de lei și ajunge până la 1100 de euro.

Ultimul caz răsunător a avut loc la începutul lunii iunie 2018 când 60 de profesori din cadrul Academiei de Studii Economice din Moldova au fost filați că luau bani pentru promovarea examenelor, susținerea tezelor și a practicii. Prețul pentru un examen se ridica până la 1 000 de lei, nota pentru practica de producție costa între 1000 și 1500 de lei, iar cel mai scump „serviciu” era susținerii tezei de licență sau masteratul - între 400 si 550 de euro. În urma perchezițiilor la domiciliile suspecților au fost găsiți peste 2 000 000 de lei.


* Filmările au fost realizate în vara anului 2018. La reportaj au lucrat: Anna Smolnițchi (reporter), Filip Bârsan, Maxim Cebanenco (cameramani), Constantin Taran (editor-video), Victoria Dumbravă (editor).

Scriem pentru tine. Vrei să ne susții? Sprijinul cititorilor noștri este esențial pentru a putea face în continuare jurnalism independent, iar noi vrem să continuăm cu același curaj și dedicație. Susține redacția AGORA cu o donație pe contul nostru de PayPal sau Patreon. Îți mulțumim!