„Dacă șapte ani în urmă vorbeam despre corupție sistemică, patru ani în urmă vorbeam de capturare a statului, acum vorbim de uzurpare a statului. Avem o corupție la un nivel mult mai înalt, mult mai îngust. Ceea ce înseamnă că interesele meschine sunt prioritare pentru instituțiile statului”, declară Lilia Carasciuc, director executiv al Transparency International Moldova.

Crearea Agenției pentru Recuperarea Bunurilor Infracționale

Pentru a asigura recuperarea prejudiciilor cauzate de acțiuni de corupție și spălare de bani, în 2017, în Republica Moldova a fost creată Agenţia pentru Recuperarea Bunurilor Infracţionale, o subdiviziune autonomă în cadrul Centrului Național Anticorupție. Deși aducea mari speranțe în lupta anticorupție, la nici cinci luni de la creare, președintele Parlamentului Andrian Candu și colegul său democrat Sergiu Sîrbu propun modificări la legea ARBI.

„Un proiect care practic ar fi blocat ARBI-ul. Li se punea în sarcină infracțiuni multe dintre care irelevante. Presupuneau, spre exemplu, că polițiștii din toată țara ar fi transmis pentru investigații financiare paralele dosare precum avorturile ilegale. Eu nu spun că ele nu sunt importante. Sunt irelevante din punctul de vedere pentru scopul pentru care a fost creată această agenție”, își amintește Cristina Țărnă, expert anticorupție, fost vicedirector al Centrului Național Anticorupție.

La scurt timp după ce democrații și-au făcut publică intenția, Cristina Țărnă demisionează din funcția de vicedirector al CNA. Peste două săptămâni, autorii proiectului se răzgândesc și își revizuiesc propunerile.

„După demisia mea lucrurile cumva au fost remediate în jurul acestui proiect. Da, i-au fost lărgite competențele, însă i-au fost lărgite competențele preponderent pentru a adăuga și infracțiuni legate de criminalitate organizată”, mai adaugă Cristina Țărnă.

„Travaliul pentru instituirea instituțiilor anticorupție a durat prea mult. Asta a influențat negativ asupra instituirii unei agenții pe care Guvernul RM și Parlamentul și l-au asumat”, declartă Ion Guzun, expert Centrul pentru Reforme Juridice din Moldova (CRJM).

„În momentul în care tu creezi o instituție, trebuie să o lași să se pună pe picioare. Nu poți de fiecare dată să-i pui piedici când ea încearcă să meargă”, menționează Lilia Ioniță, expert anticorupție.

Până în iunie 2018, Agenția a aplicat sechestru în valoare totală de aproape 54 de milioane de lei. Cea mai mare parte reprezentând bunuri imobiliare, urmate de valori mobile, conturi bancare și numerar.

- 344 de valori mobiliare în sumă de 13 830 197,92 lei;

- 556 de valori imobiliare în sumă de 33 810 377,77 lei;

- 16 conturi bancare în sumă de 5 601 623,28 lei;

- numerar în sumă totală de 750596,51 lei.

„Este mai mult decât nimic. Faptul că ai sechestrat nu înseamnă că bunul ăsta este deja în trezoreria statului. Este o măsură provizorie. Activitatea lor începe cu urmărirea, cu identificarea, nu cu sechestrarea. Ca să aibă ce sechestra ei trebuie mai întâi să fi găsit ceva. Noi nu știm care e valoarea bunurilor pe care ei le urmăresc”, susține Cristina Țărnă, expert anticorupție, fost vicedirector CNA. CNA nu a prezentat nicio statistică detaliată pe categoriile de bunuri sechestrate sau confiscate. „Sistematic, ARBI întreprinde măsuri asiguratorii, astfel încât valoarea bunurilor sechestrate să fie conservată. Ulterior, soarta acestor bunuri se decide odată cu pronunțarea hotărârii definitive de către instanța de judecată. La moment, instanța nu a pronunțat nici o sentință definitivă în acest sens”, se menționează într-un răspuns oferit pentru AGORA de Centrul Național Anticorupție în iunie 2018. Unul din cele mai „bogate” și răsunătoare dosare din ultimii ani a fost cel al fostului premier moldovean Vlad Filat. Procurorii i-au sechestrat o parte a averii, încă în octombrie 2015, imediat după arestul acestuia. Cinci mașini de lux, evaluate la câteva milioane de lei, au fost duse atunci în curtea CNA, iar de acolo în garajul Guvernului. „În anumite situații legea permite în premieră să fie vândut mai devreme bunul, înainte ca el să fie confiscat. Până la condamnare și confiscare durează ani de zile, bunurile se devalorizează, mașinile ruginesc și atunci îi întorci omului bunuri care nu mai costă nimic. Tot ceea ce este inflamabil sau complicat de gestionat se vinde, chiar la etapa investigațiilor. Banii trebuie să fie puși pe un cont și păstrați”, declară Cristina Țărnă.

Marii corupți își ascund averile peste hotare

Provocarea majoră apare atunci când bunurile infracționale trebuie căutate peste hotare și au ca proprietari persoane interpuse. „La noi preponderent micii corupți își țin averile aici, marii corupți averile le exportă undeva. ARBI trebuie să se învețe să le identifice și după ce le găsește, ei pot să le indisponibilizeze. Eu cred că anume de acolo o vină sumele cele mai importante la un moment dat. De acolo o să curgă banii principali, iar asta nu o să se întâmple repede”, adaugă fostul vicedirector al CNA. „Recomandările care au fost făcute țării noastre au fost îndeplinite 100%. Noi am făcut tot ce a depins de noi pentru a asigura Agenția cu toate necesare. A fost un proces anevoios, dar ne-a reușit”, declara la 25 iulie șeful Centrului Națiobal Anticorupție, Bogdan Zumbreanu. „Știm foarte bine că procesele de judecată durează, valorificarea bunurilor la fel durează. Suntem la un început de cale a unei instituții cu competențe destul de vaste și clare. Aș lăsa această evaluare peste cel puțin doi ani”, susține la rândul său expertul Ion Guzun. „Există o așteptare foarte mare ca ARBI să se concentreze pe dosarele de mare corupție și dosarele de corupție din care avem de recuperat miliarde. E mai bine poate să-și acumuleze această experiență pe dosare nu chiar începând cu miliarde”, adaugă Cristina Țărnă.

Cooperarea dintre instituții este o problemă mai veche în țara vecină.

„Din păcate, de-a lungul anilor, în Ucraina au existat mai multe episoade de violență dintre angajații diferitor agenții, adică ei se băteau în stradă. Dacă nu mă înșel, a fost un caz în care câțiva funcționari publici dintr-o organizație au fost ținuți în subsolul unei alte organizații timp de câteva zile, unde au fost torturați”, mai povestește expertul.

ANI - gura de aer în domeniul anticorupție sau speranța care moare ultima

Un alt moment important în prevenirea și combaterea corupției în Republica Moldova a fost crearea în 2016 a Autorității Naționale de Integritate.

„Este cea care trebuie să verifice declarațiile de venituri ale tuturor funcționarilor publici, inclusiv ale celor cu demnitate publică, cum ar fi deputați, miniștri și mulți alții”, declară Tudor Deliu, deputat PLDM.

Realitatea demonstrează însă contrariul. Astăzi, la mai bine de doi ani, ANI nu are identificată nici măcar clădirea unde ar urma să activeze și nici metodologia de verificare a averilor și intereselor personale nu a fost aprobată. La 1 iulie 2018, Autoritatea număra doar 22 de angajați din cei 76 incluși în statele de personal. Președintele și vicepreședintele ANI au ajuns să fie numiți în funcție abia după un an și jumătate de la crearea instituției.

„Pentru ANI trebuie să fie și inspector de integritate și alte persoane, ceea ce nu a fost aprobat anul trecut. Nici la moment nu avem regulamentul de activitate. Cu un volum foarte mare de lucru care l-a moștenit de la anterioara instituție, fără angajați și persoane, este prematur să dăm o notă de activitate Agenției Naționale de Integritate”, susține Ion Guzun, expert CRJM.

Dar, cum comentează aleșii poporului această stare de lucruri?

Sergiu Sîrbu, deputat PDM: „Sperăm să fie finalizat, să fie angajați acei inspectori de integritate, care să verifice demnitarii publici. La implementare e mai greu, dar sunt elemente pur obiective.”

Tudor Deliu, deputat PLDM: „Sunt niște legi foarte bune. Dacă implementarea lor ar fi în conformitate cu prevederile legale, cred că azi nu aveam acea situație pe care o avem.”

Lilian Carp, deputat PL: „Teoretic noi implementăm Acordul de Asociere prin votarea acestor legi, dar mai departe, aplicarea lor în practică nu are loc.”

Adrian Lebedinschi, deputat PSRM: „Eu nu am auzit ceva cazuri ieșite din comun comparativ cu legislația care era până la adoptare. Sunt formate niște structuri care nu sunt controlabile. Noi am format organe de urmărire penală, care de fapt eficacitate nu au.”

Și vecinii din Ucraina au o instituție responsabilă de verificarea averilor demnitarilor.

„Discuțiile în Ucraina erau axate pe numărul persoanelor care trebuie să-și declare averile și cine ar trebui să facă parte din această categorie: toți politicienii, sau doar miniștrii; judecătorii, procurorii sau poate există mai multe persoane. Existau discuții dacă ONG-urile trebuie să depună și ele declarații de avere. Una dintre părți a avut percepția că era vorba de o acțiune politică care ar limita activitatea de advocacy și activitatea jurnaliștilor de investigații. La polul opus, Guvernul spunea, „Nu, acest lucru se face pentru că ONG-urile pot fi folosite și ele ca un instrument de spălare a banilor, iată de ce încercăm să le includem și pe ele”, povestește Pedro Gomes Pereira, consultant internațional în domeniul recuperării bunurilor infracționale și anticorupției.

INDICELE PERCEPERII CORUPȚIEI

Indicele perceperii corupţiei pentru anul 2017 plasează Republica Moldova pe locul 122 din 180 de ţări, cu opt poziții mai sus decât Ucraina. Spre deosebire de cele două state, Georgia (membră și ea a Parteneriatului Estic) ocupă locul 46 în clasament. Putem învăța ceva de la ei?

„Georgia este o țară mică cu o populație mică, ceea ce înseamnă că schimbările „chirurgicale”, făcute în mod corect, care nu dublează eforturile, pot aduce rezultate. Ei s-au alăturat practicilor de investigații financiare destul de devreme. De la bun început, ei își pregăteau anchetatorii și procurorii, întâi de toate, pentru a combate eficient spălarea banilor. Combaterea corupției a devenit, de fapt, o consecință a acestei lupte. Ei nu aveau o instituție proprie pentru combaterea corupției. Acest lucru îl făceau procurorii și investigatorii și îl făceau în mod eficient”, susține Pedro Gomes Pereira, consultant internațional în domeniul recuperării bunurilor infracționale și anticorupției.

Concluziile care se impun sunt…

„Provocarea este să nu încercați să duplicați. Sunteți o țară mică, cu un buget mic și o populație mică. Nu puteți avea 20 de agenții care să facă același lucru. Trebuie să gândiți inteligent. Acest dialog vă va permite să construiți împreună acest puzzle”, recomandă Pedro Gomes Pereira.

„Fiecare stat își găsește propriul model. Nu există o rețetă general valabilă pentru toți. RM este o țară prea mică pentru prea multe autorități anticorupție”, Cristina Țărnă, expert anticorupție, fost vicedirector CNA.

* Filmările pentru acest reportaj au fost realizate în perioada iunie-septembrie 2018