„Au fost atestaţi o serie de poliţişti care încălcau fragrant prevederile legale, acţiuni manifestate prin luare de mită…”, declara Pânzari în octombrie 2016, într-un discurs filmat. „Îmi pare rău că ne vedem în aceste circumstanţe, dar asta-i realitatea. Eu vă rog. O să fie nominalizaţi colaboratorii de poliţie, iar ei să facă un pas înainte şi o să meargă cu procurorii”, le-a transmis poliţiştilor Viorel Morari.

ZdG a urmărit cum s-au examinat dosarele în care figurează inspectorii de patrulare reţinuţi, iar cu ajutorul unui răspuns oferit de Procuratura Anticorupţie (PA), dar şi al informaţiilor disponibile pe portalul instanţelor de judecată, prezintă detalii despre mersul tuturor proceselor.

La doi ani de la reţinerea poliţiştilor, în privinţa a 11 inspectori de patrulare au fost emise sentinţe. Conform informaţiilor furnizate de PA, cauzele penale în privinţa a opt inspectori se aflau pe rolul Judecătoriei Chişinău, iar la etapa de urmărire penală erau încă cinci cauze penale.

În cele 11 dosare în care există sentinţe, niciun poliţist nu a fost pedepsit cu închisoare şi doar doi oameni ai legii au fost privaţi de dreptul de a ocupa funcţii publice. Ceilalţi inspectori de patrulare, fie au fost achitaţi, fie au fost condamnaţi la amendă, dar fără interdicţia de a ocupa funcţii în sistemul public, respectiv, s-au putut întoarce la vechile lor locuri de muncă.

Citiți mersul fiecărui dosar în parte pe Ziarul de Gardă.

Reacția Procuraturii Anticorupție

„Scopul operațiunii menționate a fost combaterea fenomenului corupțional sistemic în rândul angajaților INP. Urmare a înregistrării multiplelor plângeri de la cetățeni cu privire la perceperea sistematică a taxelor informale de la conducătorii auto, a fost luată decizia tactică de a acționa prin intermediul unei operațiuni de amploare. Cât privește sancționarea inspectorilor, legiuitorul stipulează pentru asemenea gen de infracțiune, prevăzută la art. 324 alin.4), pedepse non-privative de libertate, și anume cu amendă în mărime de la 1.000 la 2.000 de unităţi convenţionale şi cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii publice pe un termen de până la cinci ani, asta explicându-se prin faptul că sumele de bani percepute de inspectori erau, în cele mai multe cazuri, de o valoare mică. Mai mult, aprecierea și aplicarea sancțiunilor penale ține de competența instanțelor judecătorești, procurorii având mandatul urmăririi penale și al susținerii acuzării în instanță”, a reacționat Procuratura Anticorupție.

Prin intermediul serviciului de presă, ZdG a solicitat o reacție la subiect și de la șeful IGP, Alexandru Pânzari. Deși a trecut o săptămână, un răspuns așa și nu a fost oferit.

„O acțiune bine dirijată de mușamalizare a nivelului real al corupției în IGP”

„O acțiune organizată și bine dirijată de către procurori, cu participarea factorilor de decizie ai INP și a instanțelor judecătorești, de mușamalizare a nivelului real al corupției în IGP”. Așa a calificat cele întâmplate fostul procuror al municipiului Chișinău Ion Diacov. Într-o postare pe Facebook, acesta a adăugat că această acțiune a avut „scopul de a crea iluzia luptei cu acest flagel periculos”.

„În 1985, eu am exercitat urmărirea penală într-un dosar împotriva a 29 învinuiți, dintre care șase erau colaboratori ai poliției raionale Soroca. Învinuiții civili din acest dosar au primit pedepse de la cinci până la 11 ani de închisoare, toți cei șase polițiști au primit câte 13 ani de închisoare cu executare, pedeapsa maximă fiind de 15 ani de închisoare. Azi asistăm la profanarea a ceea ce se numește justiție, la mafiotizarea lumii criminale, adică concreșterea lumii criminale cu puterea și organele de drept. Românește aceasta se numește „ПРИЕХАЛИ !”, a mai scris Ion Diacov.

Scriem pentru tine. Vrei să ne susții? Sprijinul cititorilor noștri este esențial pentru a putea face în continuare jurnalism independent, iar noi vrem să continuăm cu același curaj și dedicație. Susține redacția AGORA cu o donație pe contul nostru de PayPal sau Patreon. Îți mulțumim!