În 2018, Republica Moldova a înregistrat un scor al IPC de 33 de puncte, fiind pe locul 117 din 180 ţări (în IPC 2017, Moldova, cu un scor de 31 puncte, era pe locul 122 din 180 ţări). Pentru comparaţie, în 2018 Georgia se află pe locul 41, România – 61, Ucraina – 120, iar Rusia – pe locul 138.

IPC reflectă preponderent percepţia corupţiei uzuale, de rutină. „Sumele plăţilor informale uzuale achitate anual de populaţie reprezentanţilor instituţiilor statului sunt derizorii comparativ cu mijloacele sustrase din sistemul bancar în urma jafului miliardului. Cu toate acestea, şi în 2018 investigarea furtului miliardului a fost tergiversată, fiind zădărnicită aplicarea strategiilor de recuperare sugerate de Kroll şi Steptoe&Johnson. Nu au fost atraşi la răspundere beneficiarii finali ai furtului miliardului, nu au fost înregistrate progrese în recuperarea mijloacelor sustrase”, se arată într-un comunicat Transperency International.

Organizația pomenește, în rândul minusurilor, adoptarea legii „amnistiei capitalului” care permite legalizarea mijloacelor de provenienţă frauduloasă și oferirea cetăţeniei RM contra investiţii.

Corupția în lume

Peste 2/3 din ţările incluse în clasament au înregistrat un scor mai mic de 50 de puncte, scorul mediu fiind de doar 43 de puncte. Începând cu 2012, doar 20 de ţări şi-au îmbunătăţit semnificativ scorurile, inclusiv Argentina şi Côte D’Ivoire, iar în 16 indicele a scăzut semnificativ, inclusiv în Australia, Chile şi Malta. În fruntea clasamentului se află Danemarca şi Noua Zeelandă cu, respectiv, 88 şi 87 de puncte. Somalia, Sudanul de Sud şi Siria se află la polul opus al acestuia, respectiv, cu 10, 13 şi 13 puncte. În medie, după regiuni, cea mai bună situaţie este în Europa de Vest şi Uniunea Europeană – 66 de puncte, iar cele mai proaste – în regiunile Africa Subsahariană (scor mediu 32) şi Europa de Est şi Asia Centrală (scor mediu 35 puncte).

Evaluările arată o legătură strânsă dintre corupţie şi sănătatea democraţiilor. Ţările cu democraţie avansată au o medie a IPC de 75 puncte; democraţiile „problematice” – 49 puncte; regimurile hibride, cu tendinţe autocrate – 35 puncte; regimurile autocrate, cu cele mai proaste rezultate – doar 30 de puncte. Spre exemplu, scorurile IPC pentru Ungaria şi Turcia au scăzut cu 8 şi, respectiv, cu 9 puncte în ultimii cinci ani. În acelaşi timp, Turcia a fost trecută din categoria ţărilor „parţial libere” la cele „nelibere”, iar Ungaria a înregistrat cel mai jos scor al respectării drepturilor politice de la căderea comunismului în 1989. Ratingurile reflectă deteriorarea statului de drept şi a instituţiilor democratice în aceste ţări, precum şi un spaţiu în scădere rapidă pentru societatea civilă şi mass-media independentă.