De unde a început povestea migranților din Bangladesh

Luni, 4 februarie, ședința săptămânală la Primăria Chișinău. În discuție este abordat subiectul a doi cetățeni străini, posibil minori, care au ajuns sub tutela Direcției pentru protecția drepturilor copilului.     

„E vorba de doi băieți de 16 – 17 ani, care nu aveau acte la ei, dar prin intermediul grănicerilor români li s-au făcut acte provizorii. Când li se va defini statutul, vom decide ce vom face. Ei nu vorbesc engleza, a fost nevoie de cineva care vorbește limba lor de origine. Am reușit să aflăm că se îndreptau spre Italia. Toate drumurile duc la Roma”, a declarat Lucia Caciuc, șef interimar al Direcției pentru protecția drepturilor copilului.

Ce a scris presa

Declarația de mai sus a servit drept punct de pornire pentru a afirma că Republica Moldova și-a deschis porțile pentru migranți, subiectul devenit deja „sperietoare tradițională” în campaniei electorale din țara noastră. Mai exact, sursele care au tirajat declarația în această direcție menționează că cei doi cetățeni străini au vrut să ajungă în Italia, dar au fost refuzați de autoritățile de acolo, astfel că s-a decis ca aceștia să fie „cazați” în Republica Moldova.

Cum au ajuns bengalezii în Republica Moldova

În realitate, însă, se pare că cei doi cetățeni din Bangladesh nici măcar nu au ajuns în Italia, ei fiind doar în trecere prin țara noastră.

„Este vorba de un grup de opt persoane, dintre care se presupune că doi sunt minori. Este greu să stabilim vârsta lor. Copiii au fost preluați de Biroul Migrație și Azil și pentru că e vorba de minori, indiferend că sunt sau nu însoțiți, ei au fost transmiși în responsabilitatea autorității tutelare. În cazul de față autoritatea tutelară este Direcția pentru protecția drepturilor copilului. Autoritatea tutelară, la rândul său, i-a plasat la un serviciu de protecție”, a declarat pentru AGORA avocatul poporului, Maia Bănărescu.

Șefa Direcției pentru protecția depturilor copilului a confirmat că cei doi minori au fost reținuți la granița moldo-română de autoritățile statului vecin. 

„Ei au intrat în țara noastră prin frontiera de Est, au traversat teritoriul Republicii Moldova, iar la hotarul cu România au fost reținuți de autoritățile de acolo și întorși în Republica Moldova. Acum ei sunt plasați în cadrul Centrului de asistență și protecție a victimelor și potențialelor victime ale traficului de ființe umane. Vom vedea ce urmează să se întâmple. La Aeroport este un centru pentru migranți urmează să vedem cu Biroul Migrație și Azil posibilitatea de a asigura prezența asistentului social acolo și eventual plasarea lor acolo”, a subliniat Caciuc.

Cât despre abordarea precum că Republica Moldova și-a deschis porțile pentru migranții respinși de Uniunea Europeană specialiștii spun că e o „sperietoare politică”. Legătura cu Italia a reieșit doar din declarațiile celor doi, care au spus că doreau să ajungă acolo și nicidecum că celor doi li s-a refuzat intrarea pe teritoriul Italiei.

„Nu este nici pe departe vorba că Republica Moldova ar accepta migranți. Sunt niște norme internaționale care ne obligă să ne comportăm civilizat, ei fiind copii, fiind minori”, a mai adăugat Caciuc.   

„Ei nu au venit cu scopul să rămână în Republica Moldova. Ei au fost în trecere prin Republica Moldova. Nu putem spune că e o migrare masivă a copiilor în Republica Moldova. Nici scopul lor nu era acesta și nici atractivi nu suntem. Din prima zi autoritățile statului nostru sunt preocupate de identificarea rudelor, de stabilirea tuturor circumstanțelor, pentru a fi restituți în țara de origine, în cazul în care se stabilește că ei nu sunt în pericol acolo. Până atunci, ei beneficiază de toate drepturile copiilor, indiferent că sunt cetățeni sau nu ai țării. Ei beneficiază de protecție socială, incluziune socială, serviciu parental”, a punctat Maia Bănărescu.

Ce NU spune Poliția de Frontieră 

Cazul celor doi cetățeni străini este confirmat și de responsabilii de la Poliția de Frontieră a Republicii Moldova. Instituția a refuzat însă să ne dea mai multe detalii referitor la zona prin care au intrat pe teritoriul Republicii Moldova cei doi cetățeni străini și unde anume au fost reținuți de autoritățile române. Potrivit acestora, acum au loc mai multe cercetări și pentru a nu periclita ancheta, deocamdată se abțin de la comentarii, dar au promis că revin cu mai multe detalii în zilele ce urmează.

Un subiect „cu coadă”

Subiectul migranților străini, care ar reprezenta un pericol iminent pentru Republica Moldova a cunoscut cell puțin două „momente de glorie” în țara noastră. Este vorba de campania electorală pentru prezidențiale din 2016 și cea pentru alegerile locale noi din 2018. 

În primul caz, la sfârșitul lunii octombrie 2016, înainte de alegeri, câteva portaluri de limba rusă din Republica Moldova, printre care terra.md, actualitati.md, allmoldova.md, point.md, au difuzat articole în care au scris că dacă Maia Sandu va învinge alegerile, aceasta va accepta în Moldova 30.000 de refugiați din Siria. Informația falsă s-a răspândit repede pe rețelele de socializare și a trezit reacții contradictorii printre moldoveni. 

Trei studenți sirieni, care-și făceau studiile la Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”, au fost, fără să vrea, protagoniștii unui clip video de așa-zisă susținere a venirii refugiaților în Moldova. Ulterior, aceștia au declarat într-un interviu pentru AGORA că și-au dat seama târziu că au fost implicați într-un fals.

Al doilea caz răsunător a avut loc în mai anul trecut când pagina și canalul de Youtube „Știri pe spuse” a difuzat un video în arabă, cu subtitre românești, în care susținea că liderul PPDA, Andrei Năstase, vrea să dea în chirie Chișinăul arabilor, pentru 50 de ani. Video era prezentat drept un material al prestigiosului post TV, Al Jazeera. În reportajul fake au fost folosite, de asemenea, imaginile celor trei studenți sirieni de la medicină. Analizele AGORA au arătat însă că video Al Jazeera a fost fabricat de două ori: o dată încă fiind în arabă, și a doua oară - fiind subtitrat intenționat greșit în română.

Scriem pentru tine. Vrei să ne susții? Sprijinul cititorilor noștri este esențial pentru a putea face în continuare jurnalism independent, iar noi vrem să continuăm cu același curaj și dedicație. Susține redacția AGORA cu o donație pe contul nostru de PayPal sau Patreon. Îți mulțumim!