Totodată, potrivit raportorilor, câștigul femeilor la locul de muncă este echivalent cu câștigul bărbaților din alte surse legale de venit. În baza acelorași date analizate, s-a constatat că aproximativ 108 000 lei din veniturile femeilor candidate provin de la locul de muncă de bază. Această sumă este aproape egală cu suma declarată de către bărbații candidați care provin din alte surse de venit.

Pe circumscripția uninominală diferența de gen în veniturile candidaților este și mai pronunțată. Astfel, un candidat pe uninominale are un venit mediu declarat de 825 mii lei,  de aproximativ 3 ori mai mare decât în cazul femeilor candidate. Ca și în cazul circumscripțiilor naționale, ponderea cea mai mare din venituri este obținută din câștigurile salariale.


Sursele de venituri de la vedere (cele declarate) ale candidaților arată că femeile care participă în alegeri dispun de surse de venit mai puțin productive. Acestea obțin marea parte a veniturilor din salariu și mai puțin din cote părți la societăți pe acțiuni sau alte surse de venit. Un alt aspect aferent capacităților financiare se referă la veniturile și bunurile deținute de către candidații la funcția de deputat. Femeile candidate, atât pe circumscripția națională, cât și pe cea uninominală dețin mult mai puține terenuri, clădiri, construcții, transport și conturi bancare față de bărbații candidați.


Comisia Electorală Centrală a stabilit 1 că plafonul general al mijloacelor financiare ce pot fi transferate pe contul „Fond electoral” al concurentului electoral în circumscripția națională în mărime de  86 871 855,75, iar în circumscripția uninominală în mărime 1 845 000,00 lei. Ca bază de raportare pentru stabilirea coeficientului s-a luat salariul mediu lunar pe economie prognozat pentru anul 2018.

La aceeași temă

Advertoriale