UPDATE 13.50 „Dacă persoana a fost deja „trimisă în judecată” pentru o infracţiune penală înainte de ziua alegerii sale, procedura continuă ca pentru fiecare cetăţean, fără a fi necesară ridicarea imunităţii” - este una dintre concluziile Curții Constituționale, emisă într-o hotărâre din 20 ianuarie 2015.

„În ceea ce priveşte procedurile demarate înainte de dobândirea mandatului, acestea continuă în condiţiile legii generale, dacă o anumită etapă a procedurii a fost atinsă”, se mai arată în hotărârea Curții.

Totodată, în aceeași hotărâre se arată că „Parlamentul doar poate suspenda cursul justiţiei, fără a interveni sau a participa la acesta”.

Știrea inițială:

Din momentul când este validat mandatul, el se bucură de imunitate parlamentară și atât. El nu poate fi judecat, cercetat penal fără acordul Parlamentului, care are o procedură foarte strictă. Se cere solicitarea procurorului general de ridicare a imunității de parlamentar. Solicitarea se examinează inițial în Comisia juridică numiri, imunități a Parlamentului. Comisia dă un aviz fie pozitiv, fie negativ. După asta, se propune examinarea în ședința Parlamentului și se votează în ședința plenară. La toate etapele, deputatul are dreptul său de cetățean, în afară de dreptul de deputat, să prezinte materiale, să se apere etc. Aici e tot foarte clar”, ne-a declarat Nicolae Osmochescu.

Expertul face trimitere la Constituție, care prevede că deputatul se bucură de imunitate parlamentară, dar și la legea cu privire la statutul deputatului. „Deputatul se bucură de imunitate parlamentară și nu poate fi supus la niciun fel de proceduri judiciare sau de anchetare fără acordul expres de ridicare a imunității parlamentare, votată de către Parlament. Aici nu pot fi alte interpretări sau speculații”, ne-a spus doctorul în drept.

Contactat de Pro TV, avocatul lui Șor, Denis Ulanov, a declarat că mandatul de deputat pe care ar putea să-l obțină clientul său nu va influența mersul dosarului și că acesta se va prezenta la toate ședințele de judecată.

Potrivit Constituției, „deputatul nu poate fi reţinut, arestat, percheziţionat, cu excepţia cazurilor de infracţiune flagrantă, sau trimis în judecată fără încuviinţarea Parlamentului, după ascultarea sa”.

În același timp, legea despre statutul deputatului în Parlament dedică un capitol aparte legat de imunitatea deputatului și ce presupune aceasta. Cu toate acestea, nu există o formulare expresă despre ce se întâmplă cu un dosar penal deschis înainte ca inculpatul să ajungă deputat.


La 20 februarie curent, o ședință de judecată în „dosarul Șor”, care urma să aibă loc la Curtea de Apel Cahul, a fost amânată, după ce jurnaliștilor li s-a spus că ora ședinței e „informație confidențială”.

Primarul degrevat de Orhei, Ilan Șor, este condamnat la 7 ani și jumatate de închisoare de prima instanță, în dosarul fraudelor de la Banca de Economii. Acest lucru nu l-a împiedicat să obțină certificatul de integritate de la Autoritatea Națională de Integritate, care i-a deschis calea pentru a candida la alegerile parlamentare din 24 februarie.

Datele oficiale ale Comisiei Electorale Centrale arată că Partidul „Șor”, condus de primarul de Orhei, a acces în Legislativul de la Chișinău cu un scor electoral de peste 8%, transformat în șapte mandate de deputat dintre care două au fost obținute în circumscripții uninominale (Ilan Șor și Marina Tauber).

Scriem pentru tine. Vrei să ne susții? Sprijinul cititorilor noștri este esențial pentru a putea face în continuare jurnalism independent, iar noi vrem să continuăm cu același curaj și dedicație. Susține redacția AGORA cu o donație pe contul nostru de PayPal sau Patreon. Îți mulțumim!