Potrivit publicației, Republica Moldiova a ajuns de la „poveste de succes”, în anul 2014, la un stat democratic doar pe hârtie, în 2019. Drept argument sunt invocate în context proiectul de legalizare a capitalului și invalidarea alegerilor locale în Chișinău.
„Se spune că Republica Moldova a devenit un centru european pentru spălarea banilor, în ultimul deceniu. De asemenea, starea precară a democrației în republică a fost evidentă și în timpul alegerilor parlamentare de duminică. Potrivit OSCE, drepturile fundamentale au fost respectate în alegeri, dar există și dovezi puternice de fraudă și cumpărare a voturilor”, mai menționează sursa.
Jurnaliștii germani subliniază și faptul că scrutinul s-a desfășurat pentru prima dată în baza unui nou sistem electoral, care anterior a fost aspru criticat de experți din UE și Consiliul Europei.
„Sistemul mixt îl favorizează pe Plahotniuc și partidul de guvernământ. Deși democrații nu au fost cei mai puternici, Vlad Plahotniuc și-a anunțat deja, în mod indirect, pretenția de formare a unui guvern. „Suntem pregătiți pentru negocieri cu toate forțele politice”, a spus el la scurt timp după închiderea secțiilor de votare, duminică seara. Exemplul perioadei legislative anterioare arată cum au loc aceste negocieri în Republica Moldova. După alegerile de la sfârșitul anului 2014, democrații au avut 19 locuri în Parlament. Acum, Plahotniuc controlează majoritatea celor 101 deputați. Mulți dintre ei au fost mituiți sau șantajați. Deși nu este dovedit, acest fapt nu e considerat nici un secret în țară. Plahotniuc ar putea acum deveni și șeful guvernului, după ce fostul președinte Nicolae Timofti a refuzat să-l nominalizeze în această funcție la începutul anului 2016. Per ansamblu, după cum prezic unii observatori, țara va rămâne într-o zonă „gri” între Rusia și Uniunea Europeană, precum și între statul de drept și dictatură”, a mai subliniat publicația germană.
Menționăm că noul Legislativ ales la 24 februarie curent va fi format din patru partide: Partidul Democrat (PDM), Partidul Socialiștilor (PSRM), blocul ACUM și Partidul Șor, dar și trei deputați independenți. Cele mai multe mandate au fost luate de PSRM. Socialiștii vor ocupa 35 de locuri în Parlament. Partidul Democrat este al doilea la număr pe criteriul numărului de mandate. Democrații vor avea în Legislativ 30 de deputați. Blocul ACUM accede în Parlament cu 26 de deputați. Cei mai puțini deputați în noua legislatură îi va avea Partidul Șor. În circumscripțiile uninominale aceștia au obținut 2 mandate, iar pe listă națională 5.
Un Emoji sau Sticker va îmbogăți acest articol.