„Deși lucrările menționate, în valoare de 8,6 milioane lei, au fost finalizate și date în exploatare încă din anul 2014, acestea nu au fost trecute în categoria mijloacelor fixe. Serviciile de proiectare și supraveghere tehnică a reconstrucției, lucrările de demolare și alte servicii, valoarea cărora a însumat 400.000 lei, nu au fost capitalizate, fiind înregistrate în evidența contabilă ca cheltuieli de gestiune”, a declarat reprezentantul Curții de Conturi, Ecaterina Strungari.
Totodată, potrivit raportului valoarea imobilului gestionat a fost diminuată cu aproximativ 9 milioane de lei, fapt care a avut impact negativ atât asupra uzurii calculate, cât și asupra rezultatului financiar:
„În perioada auditată au fost casate neregulamentar și nejustificat 61 unități de mijloace fixe cu valoarea inițială de 403.000 lei, dintre acestea 10 unități de mijloace fixe s-au casat anterior perioadei de funcționare utilă a acestora. Lotul de teren gestionat cu suprafața de 0, 076 hectare, în valoarea de 98,1 mii lei nu a fost contabilizat și nu au fost înregistrate drepturile patrimoniale asupra acestuia”.
O altă problemă depistată de către misiunea de audit vizează promovarea unui management incorect al resurselor umane la Curtea Constituțională.
„În cadrul Curții Constituționale nu a fost asigurată promovarea unui management adecvat al resurselor umane, care s-a manifestat prin neîntreprinderea măsurilor de rigoare privind suplinirea funcțiilor vacante, ceea ce a condiționat formarea artificială a economiilor din resurse bugetare, cu redirecționarea acestora pentru stabilirea premiilor unice”, a declarat Victoria Potruc.
Astfel, potrivit raportului, 9 funcții publice au fost vacante și nu au fost întreprinse măsuri pentru suplinirea acestora. Asta deși în perioada de referință au fost prevăzute mijloace financiare de 1,4 milioane de lei în acest sens, bani care au fost redirecționați pentru acordarea premiilor unice. Premiile unice acordate în perioada auditată au însumat 2,3 milioane lei, sau 30% din fondurile de salarizare.
Printre încălcările menționate în raport se mai numără și numărul semnificativ de zile de concediu anual nefolosite.
De cealaltă parte, contabilul-șef al instituției auditate a recunoscut greșelile în activitate:
„Suntem de acord cu observațiile și am făcut un plan de acțiuni pe baza recomandărilor expuse. Pe parcursul anului 2019 vom corecta greșelile”, a declarat Valentina Nicolaev.
Misiunea de audit a fost realizată pe parcursul anului 2017. Scopul acesteia a fost să testeze dacă rapoartele financiare ale Curții Constituționale reprezintă o imagine corectă și fidelă a realității și nu conțin denaturări semnificative.
Un Emoji sau Sticker va îmbogăți acest articol.