Planul democraților

În sesizarea sa, Sîrbu spune că „ar putea exista așa situații cînd, după desfășurarea alegerilor parlamentare, să fie generată o criză politică de proporții care să lase statul fără guvernare efectivă și să fie creat un vid total de putere”.

Democratul invocă, în teorie, imposibilitatea Parlamentului de a forma o majoritate parlamentară stabilă, ceea ce ar rezulta în incapacitatea de a învesti Guvernul.

„Sigur, pentru așa situații, există instituția dizolvării Parlamentului și organizării alegerilor parlamentare anticipate. (...) Dar ce facem dacă după organizarea alegerilor parlamentare anticipate situația politică nu se schimbă și iarăși este generat un blocaj constituțional?”, se întreabă Sîrbu. El spune că „situația se complică deoarece Parlamentul nu poate fi dizolvat mai des decît o dată pe an”.  „În caz de profundă criza instituțională, din punct de vedere practic poate exista situația cînd nu avem nici Parlament, dar nici Guvern funcțional o perioadă îndelungată, chiar și cca 18 luni.  Statul nu poate ramâne o perioadă atît de lungă în vid de putere și fără o administrare deplină. Atribuțiile unui Guvern în demisie sunt insuficiente atunci cînd va fi vorba de chestiuni bugetare, care sunt atribuția exclusivă a Guvernului (aprobarea proiectului bugetului de stat), atribuții din domeniul politicii externe și securității statului. În caz de inexistenta îndelungată a puterii legislative, criza se poate aprofunda”, se arată în documentul prezentat de Sîrbu magistraților CC.

În plus, în sesizare Sîrbu întrebă Curtea dacă Guvernul în exercițiu își poate angaja răspunderea în fața Parlamentului. Un studiu CREDO arată însă că această practică, utilizată des în ultimii ani în timpul guvernului Filip sau Gaburici, „este în esență, și în privința majorității actelor adoptate în perioada examinată (2014-15), în contradicție cu principiile fundamentale ale statului de drept pentru că se încalcă principiul separării puterilor în stat. Executivul forțează prin abuz funcția legislativă”. 

Sesizarea Curții Constituționale

În acest context, democratul adresează Curții rugămintea de a răspunde la următoarele întrebări: 

1. Este admisibilă perpetuarea unui blocaj parlamentar instituțional și vid de putere de Iungă durată în cazul demisiei Guvenului ca rezultat al validării noului Parlament, imposibilității formării unei majorități parlamentare, imposibilității formării Guvenului, fapt ce a generat alegeri parlamentare anticipate?

2. Este obligat un Guvem în exercițiu să ia toate măsurile necesare pentru a asigura continuitatea puterii, asigurarea securității economice și financiare, asigurarea securității naționale și capacității de apărare a țării în caz de blocaj al activității parlamentare și prin care mecanisme constituționale?

3. Poate Guvemul în exercițiu, în cazul instituirii vidului de putere legislativă, să emită acte normative, inclusiv în domeniul de reglementare a legilor ordinare și organice pentru a asigura continuitatea puterii, asigurarea securității economice și financiare, asigurarea securității naționale și capacității de apărare a țării?

Ce atribuții are un Guvern demisionar

În cazul alegerii unui nou Parlament, Guvernul în exercițiu (demisionar) îndeplinește numai funcțiile de administrare a treburilor publice până la depunerea jurămîntului de către membrii noului Guvern.

Amintim că în 2016 au fost limitate atribuțiile unui Guvern demisionar. Astfel, executivul demisionar nu e în drept să aprobe și să prezinte Parlamentului proiecte de legi sau documente de politici, să aprobe programe și strategii, să emită ordonanțe sau să avizeze inițiative legislative. Până la depunerea jurământului de către membrii noului Executiv, Prim-ministrul interimar nu va avea dreptul să propună remanieri guvernamentale Președintelui Republicii Moldova. Mai mult, Guvernul demisionar nu va avea dreptul de a numi sau elibera din serviciu persoane cu funcții de demnitate publică ori de conducere (inclusiv de nivel superior), cu excepția imposibilității persoanei de a-și realiza atribuțiile specifice.

Rezultatul alegerilor

Amintim că în urma alegerilor din 24 februarie, nici un partid nu a reușit să obțină majoritatea parlamentară. PSRM a acces în Parlament cu 35 de mandate, PD - cu 30, blocul „ACUM” - cu 26, Partidul Șor - cu 7, iar pe lângă partide în Legislativ au intrat 3 independenți. Unicelee scenarii în care este posibilă o majoritate parlamentară este PDM+PSM, ACUM+PDM sau PSRM+ACUM. Toate însă par posibile doar matematic, nu și declarativ sau ideologic.