În timp ce un japonez construia o sobă din cărămăzi, altul confecționa o masă de tip japonez, care se încălzește de la sistemul termic al clădirii. Astfel, copiii își vor putea încălzi mâinile și picioarele în timp de mănâncă sau desenează. La grădiniță din Stejăreni, japonezii au plătit și rezerva de lemne pentru un an înainte.

Grădinița are dificultăți. De aceea, am venit din Japonia ca să le oferim copiilor ceea ce au nevoie. Vrem să le vedem fețele zâmbitoare”, ne-a spus Naoya Nagai, traducătorul echipei.

Toată această inițiativă și rezultatul pe care-l vedem noi acuma, a pornit de la inițiativa unei companii mari de construcții din Japonia, care în fiecare an alege o țară din lume unde trimite o echipă de meșteri și televiziunea japoneză, și realizează o emisiune pentru ei, deci cum japonezii ajută și fac anumite obiective pentru populația locală. Din fericire și cumva prin relațiile pe care le-am avut cu ei, i-am convins ca în 2019 această țară să fie Republica Moldova”, a declarat Dorin Lozovanu, președintele Asociației de Geografie și Etnologie din Moldova.

Tradiția și specificul japonez și lemn din belșug. Sunt elementele pe care oaspeții din țara soarelui răsare le-au folosit cel mai des pe pământ moldovenesc.

De exemplu, această podea din lemn de la azilul pentru bătrâni din Micleușeni, în care a încăput și un dulap pentru haine.

Aici era o gaură în pământ, când veneau încoace, vă duceați în pământ cu jumătate de metru. Dar ei au pus două-trei rânduri de scânduri, și ce-au mai făcut ei, au încălzit podeaua. [...] N-avem unde pune hainele. Și acum acele de vară le punem aici, dar acestea de iarnă aicea”, ne-a spus o bătrână care stă în azil.

Eu deodată zic bogdaproste și bine c-au făcut”, a spus colega ei de cameră.

La azil, meșterii japonezi au reparat televizorul, au reglat antena și au lăsat în urmă o plită electrică în stil japonez.

În fiecare loc ei au avut ideile lor, cu ce ar putea să contribuie și ce să facă. Timpul e limitat la ei”, a adăugat cercetătorul Dorin Lozovanu.

Pe lângă cele două obiective din raionul Strășeni, echipa japoneză a trecut și pe la Spitalul Republican pentru copii „Emilian Coțaga”. Prin intermediul materialelor filmate, publicul japonez va putea cunoască, fie și parțial, viața moldovenilor.

Scriem pentru tine. Vrei să ne susții? Sprijinul cititorilor noștri este esențial pentru a putea face în continuare jurnalism independent, iar noi vrem să continuăm cu același curaj și dedicație. Susține redacția AGORA cu o donație pe contul nostru de PayPal sau Patreon. Îți mulțumim!