10 motive de ce pierdem anual peste 130 de milioane de lei din tranzacțiile cu terenurile Capitalei

10 motive de ce pierdem anual peste 130 de milioane de lei din tranzacțiile cu terenurile Capitalei

Una din cele mai importante resurse de dezvoltare a municipiului Chișinău o constituie terenurile. Din păcate, modul în care sunt administrate terenurile nu asigură utilizarea acestora în cel mai bun mod pentru a satisface necesitățile de dezvoltare a municipiului Chișinău. Concluziile se conțin într-o analiză semnată de cercetătotul economic Tatiana Savva pentru Centrul analitic independent Expert-Grup.  În continuare, îți prezentăm cele 10 cauze, identificate de autoare, care generează pierderea terenurilor în Capitală.

Consiliul Municipal Chișinău nu are o strategie de valorificare a terenurilor

La nivelul Consiliului Municipal Chișinău, dar și ale direcțiilor ce gestionează terenurile municipale nu există o înțelegere clară a modului în care aceste terenuri vor fi gestionate. Abordarea comună este de a vinde terenurile municipale din domeniul privat, pentru a suplini veniturile la bugetul municipal. Această abordare este una care nu ia în considerare că terenurile sunt bunuri valoarea cărora în timp nu poate decât crește. Dacă am da vinde mâine cele 1490,83 ha terenuri de domeniul privat municipală la preț nominal, am obține puțin peste 4,9 Mld.MDL, pe când doar din arenda anuală a acestora, am obține nu mai puțin de 38. Mil.MDL anual. Având în vedere că valoarea terenurilor, cu mici excepții, a crescut în ultimii ani, putem presupune că vânzarea acestora nu este cea mai indicată soluție economică pentru dezvoltarea pe termen mediu și lung a municipiului.

Lipsa informației despre fondul funciar

O altă problemă este lipsa informației despre fondul funciar disponibil. Deși în anul 2012 a fost lansată aplicația map.chisinau.md, care arăta în regim real structura fondului funciar, după proprietar, suprafețe libere/ocupate și relațiile economice stabilite pentru acestea, aplicația nu mai este funcțională deja de cel puțin 2 ani. În condițiile în care această resursă avea lunar circa 1240 de vizitatori unici plata informală pentru acest serviciu fiind de 50 euro, estimăm riscul de corupție la circa 1,4 Mil.MDL anual. Lipsa acestui sistem de informare mai oferă șansa ca prin negocierile directe (descrise mai jos), agenții economici să obțină, de fapt, exclusivitatea dreptului de utilizare a terenurilor.

Darea în arendă a terenurilor în baza negocierilor directe

99% din totalul contractelor de arendă încheiate în ultimii doi ani au avut loc urma negocierilor directe, la preț nominal, sau care în medie nu a depășit decât cu 2% din prețul normativ al terenului. Analiza arată că dacă acestea ar fi fost date în arendă la preț de piață, anual în bugetul municipal ar fi fost colectați cu 14,35 Mil.MDL mai mult.

Nu se încasează plățile de arendă

La 1 ianuarie 2016, conform Curții de Conturi, nu erau înregistrate 72 de contracte de arendă în valoare de 3,8 milioane de lei (anual). În același timp, datoriile acumulate au atins cifra de 16,54 mil lei, din care 8,85 Mil.MDL erau datorii cu termenul de prescripție expirat, iar 2,4 milioane aveau deja o sentință de judecată în favoarea municipiului Chișinău. Ponderea de recuperare a datoriilor este în medie de 60% din totalul datoriilor acumulate în anul precedent. Această lipsă de activitate a funcționarilor a costat bugetul municipal 13,34 mil lei, cu riscul iminent de pierdere a 7,69 mil lei, iar pierderile viitoare sunt estimate la circa 4,61 Mil.MDL.

Utilizarea terenurilor în lipsa contractelor de arendă 

Acest lucru poate avea loc în cazul ocupării ilegale a terenurilor sau în cazul neformalizării relațiilor de arendă, ca urmare a tergiversării aprobării listelor de către CMC (mai mult de 14 luni), sau atunci când nu sunt înregistrate contractele de arendă (arenda la negru). Curtea de Conturi a identificat 214 terenuri cu suprafața de circa 38 ha, utilizate gratuit de persoane fizice și juridice, astfel, fiind ratate anual venituri în sumă de circa 2,6 Mil.MDL. La începutul anului 2018, pentru alte 112 terenuri cu suprafața de 17,7 ha, nu au fost actualizate contractele de arendă, valoarea estimativă a pierderilor fiind de circa 1,9 Mil.MDL anual. Pierderile minime pentru acest risc sunt de 4,5 mln lei, anual.

Terenuri utilizate contrar destinației

Schema generală presupune că agentul economic ia în arendă terenul pentru a-l utiliza la amenajarea parcărilor sau teraselor, după care, prin decizia CMC, PMC și DGAURF, agentului economic i se permite construcția blocurilor de locuit. Actualmente, 28 ha sunt suprafețe de parcări, iar dacă numai 1/3 dintre acestea ar fi utilizate în viitor pentru construcția blocurilor locative (cifra de 9 ha a fost calculată în funcție de amplasarea acestora în imediata apropiere a zonelor de recreere, spații verzi – populare pentru construcția blocurilor locative), riscul pierderilor viitoare poate fi calculat ca scoatere din circuitul public a acestor suprafețe, cu valoare minimă de 13,6 Mil.MDL, conform prețului de bază normativ de privatizare a terenurilor.

Utilizarea arendei ca etapă precursoare a privatizării terenurilor

Privatizarea terenurilor are loc în urma licitațiilor publice sau în cazurile prevăzute de lege, în baza contractului de arendă. Având în vedere că anual se privatizează circa 39 ha teren, iar din cele 54,16 ha, toate au fost privatizate în 2015 în baza unui contract anterior de arendă, putem presupune că ratările minime înregistrate în acest caz sunt de 4,3 mil lei, sau 10% din suma totală a veniturilor din privatizare. Însă pierderile sunt mult mai mari. De exemplu, în baza contractelor de arendă, în Centrul capitalei în 2016 au fost privatizate 0,86 ha la preț normativ (1,25 mil lei), pe când prețul de piață al terenului în această zonă este de 820 euro m.p. Pierderile în acest caz concret, sunt de 14,7 Mil.MDL. 

Diminuarea prețului de privatizare a terenului aferent

Terenurile aferente clădirilor, terenurile învecinate terenului aferent, necesare pentru desfășurarea activității economice/industriale, și toate terenurile date în arendă pentru desfășurarea activității comerciale, industriale etc, pot fi privatizate la preț normativ. Astfel, din 7.947 ha terenuri aferente pentru 5 ha s-a decis privatizarea la un preț de 7,3 mil.lei, aplicând tariful în cuantum de 13897,44 lei pentru o unitate de grad-hectar, în loc de cel reglementat de 19873,34 lei/grad-ha, Prejudiciul adus doar în acest caz este de 3,1 Mil.MDL.  Riscul este cu atât mai mare, cu cât nu este foarte clar indicat care sunt normativele de calcul a terenului aferent și care este suprafața acestuia, cererile de privatizare fiind bazate pe calculele individuale, în funcție de caracteristica acestuia. Mai mult, se permite privatizarea terenului aferent construcțiilor nefinalizate sau a construcțiilor cu înalt grad de degradare (3 ha în 2015- 2016).  Ca urmare, prejudiciul adus bugetului municipal a fost de 7,1 Mil.MDL.

Eșalonarea neargumentată a plăților

Plățile în sumă de 4,4 mil. lei pentru privatizarea terenurilor au fost eșalonate în două cazuri separate (identificate) neargumentat, pe o perioada de până la 3 ani. Mai mult decât atât, plata eșalonată nu a fost indexată în funcţie de nivelul inflaţiei (pierderi de 0,82 Mil.MDL, iar în contractele de vânzare-cumpărare nu au fost prevăzute penalități în sumă de 0,22 Mil.MDL, pentru neachitarea în termen. Astfel, potrivit cadrului legal, vânzarea-cumpărarea terenurilor proprietate publică utilizate în procesul tehnologic, aferente obiectivelor private, precum şi a celor aferente construcţiilor nefinalizate, se efectuează la preţul normativ al terenului care se achită în termen de o lună. În același timp, cadrul normativ prevede achitarea prețului de vânzare ca plată unică sau în rate, până la semnarea contractului, nefiind stabilit un termen concret. În aceste condiții, nu au fost înregistrate contractele de către DGARF, s-a oferit o oportunitate cumpărătorilor să beneficieze de eșalonarea plăților pe perioade, la discreția lor. Pierderea în acest caz sunt de 0. 82 Mil.MDL.

Pierderea terenurilor ca urmare a deciziilor de judecată

În ultimii 5 ani, au fost pierdute 57 de terenuri cu suprafața de 239 de ha, 219,11 ha fiind adjudecate în 2014-2018 prin deciziile instanțelor de judecată, care au fost vândute la preț normativ. Din 150 de hotărâri de judecată emise în perioada 2014 – 2018, doar 48 au ajuns în judecată, iar pentru 102 cazuri instanța a emis hotărârile prin care procesul contravențional a fost încetat. Din cele 48 de procese pe marginea cărora instanța de judecată s-a expus aplicând contravenienților amenda cu demolarea construcțiilor neautorizate, doar 23 cazuri au rămas în vigoare. Datele puse la dispoziție de ARFC, în baza hotărârilor instanțelor judecătorești, relevă că valoarea estimativă a terenurilor pierdute în ultimii 6 ani prin hotărârile instanțelor de judecată este de peste 300 Mil.MDL.

Concluzii

Astfel lipsa de transparență în gestiunea terenurilor, gradul înalt de discreție oferit funcționarilor, dar și instanțelor de judecată de cadrul legal existent, tergiversarea proceselor decizionale în Consiliul Municipal Chișinău duc la pierderea terenurilor municipale. Toate acestea ne costă în medie peste 130 de milioane de lei anual. Faptul că arenda terenurilor servește drept precursor privatizării, nu este decât o schemă de a achiziționa terenuri ieftine, în defavoarea interesului public. Excluderea acestei posibilități din cadrul legal actual ar aduce anual în buget cel puțin 10 Mil.MDL. 


Dragă cititor,

Mii de oameni ne citesc în aceste zile în căutarea informațiilor, răspunsurilor și a unui fir de speranță. Iar noi lucrăm ca să asigurăm un jurnalism responsabil care să ne ajute pe fiecare dintre noi să înțelegem mai bine tot ce se întâmplă în jurul nostru și să ne unească în aceste timpuri complicate.

Ce putem face noi acum, este să te informăm corect, din surse verificate. Când nu știi pe cine să crezi, vezi ce scrie AGORA.
Fiecare contribuție din partea cititorilor este valoroasă pentru activitatea redacției. Susține-ne cu un abonament de membru. Mulțumim

Vezi și aceste știri
Crearea Centrului de Justiție Familială: Autoritățile au consultat Regulamentul de organizare și funcționare a acestuia

Crearea Centrului de Justiție Familială: Autoritățile au consultat Regulamentul de organizare și funcționare a acestuia

Un cetățean leton, căutate de Interpol, reținut la punctul de trecere a frontierei Palanca

Un cetățean leton, căutate de Interpol, reținut la punctul de trecere a frontierei Palanca

Statele lumii au adoptat o Declarație istorică prin care declară cultura ca fiind un „bun public global”. Ce prevede aceasta

Statele lumii au adoptat o Declarație istorică prin care declară cultura ca fiind un „bun public global”. Ce prevede aceasta

Advertoriale
Fiecare al treilea vizitator al sărbătorii Ziua Națională a Vinului a interacționat cu ediția specială AnimAliens Wines - Carla's Dreams

Fiecare al treilea vizitator al sărbătorii Ziua Națională a Vinului a interacționat cu ediția specială AnimAliens Wines - Carla's Dreams

Primul Forum pentru Responsabilizare Socială în Sănătate: Cum să fii tratat mai bine în instituțiile medicale?

Primul Forum pentru Responsabilizare Socială în Sănătate: Cum să fii tratat mai bine în instituțiile medicale?

„Bucură-te de moment. Noi ne ocupăm de restul”. De Ziua Internațională a Cafelei, Julius Meinl plantează arbori în numele partenerilor

„Bucură-te de moment. Noi ne ocupăm de restul”. De Ziua Internațională a Cafelei, Julius Meinl plantează arbori în numele partenerilor

E un efort pe care nu-l putem face
singuri, așa că te așteptăm alături de noi
EMISIUNI
  • DESCIFRAT| (IN)Siguranța din mijlocul protestelor sau șirul neregulilor din Orășelul Schimbărilor. Invitați: Șeful IGP, Viorel Cernăuțeanu și directorul executiv API, Petru Macovei
    DESCIFRAT| (IN)Siguranța din mijlocul protestelor sau șirul neregulilor din Orășelul Schimbărilor. Invitați: Șeful IGP, Viorel Cernăuțeanu și directorul executiv API, Petru Macovei
  • DESCIFRAT| Distribuirea lemnelor de foc sau drumul celor 5 metri ster: De la lista întocmită de primării, la stocurile care se golesc (VIDEO)
  • Moldova, I am back! | Cristina Tocari, tânăra care a revenit din Franța pentru a transforma plasticul în bijuterii (VIDEO)
  • DESCIFRAT| Meniul preșcolarilor, între posibilități și necesități (VIDEO)
  • Moldova, I am back! | Nicolai Croitoru: „Pot să mă mândresc că echipa mea e formată practic în proporție de 80% din persoane revenite de peste hotare”(VIDEO)
Cele mai populare
  • 1
    Cum arată cererea, prin care cetățenii vor solicita compensații pentru achitarea facturii la energie și ce date trebuie introduse (DOC)
  • 2
    Președinția reacționează la înregistrarea video în care ar apărea șefa statului, Maia Sandu: „O manipulare de tip deepfake”
  • 3
    Premierul României: Putem să dăm Republicii Moldova până la cinci milioane metri cubi de gaz pe zi, dar nu mai mult
  • 4
    Jumătate din bărbații mobilizați într-o regiune din Rusia au fost trimiși acasă, iar comisarul-șef, dat afară
Canalul nostru de pe YouTube
Autentificare
Ai uitat parola?
Salvează articolul

Pentru a activa această opțiune, e nevoie să fii logat pe AGORA.

Articolele salvate pentru mai târziu, le vei putea găsi în profilul tău.

Urmărește subiectul

Pentru a activa această opțiune, e nevoie să fii logat pe AGORA.

Subiectele urmărite le vei putea găsi în profilul tău.