Reducerea numărului de deputați de la 61 la 101

Pentru această opțiune au votat peste 744.000 de oameni.

Numărul aleșilor poporului în R. Moldova este înscris în Constituția țării, la art. 60, aliniatul 2. Astfel, reducerea numărului de deputați s-ar putea realiza doar prin modificarea Legii Supreme, un exercițiu care nu e atât de simplu și care constă din câțiva pași.


Pasul 1: O treime din numărul deputaților, adică 34 la număr, trebuie să înregistreze inițiativa de schimbare a Constituției (așa cum, de exemplu, a fost în cazul art. 13 de modificare a denumirii limbii în Constituție). 

Pasul 2: După ce se prezintă inițiativa de mai sus, legea spune că Parlamentul este în drept să adopte modificarea Constituţiei după cel puțin 6 luni de la data prezentării acesteia. Legea se adoptă cu votul a două treimi din deputaţi. Dacă, de la prezentarea iniţiativei cu privire la modificarea Constituţiei, Parlamentul nu a adoptat timp de un an legea constituţională corespunzătoare, propunerea se consideră nulă.

Problema:

Problema majoră constă în lipsa unei înțelegeri pentru coaliție majoritară în Parlament. PD și PSRM invită la negocieri ACUM, însă opozanții refuză deocamdată. Democrații, cei care au promovat acest referendum, au 30 de mandate în Parlament. Lor le-ar putea ajunge voturi pentru a înregistra inițiativa de modificare a Legii Supreme dacă li s-ar alătura cel puțin patru deputați din alte fracțiuni. În campanie, socialiștii au sfătuit alegătorii să nu voteze la referendum, iar ACUM - să-l boicoteze. Astfel, voturile necesare ar putea veni din partea deputaților independenți sau de la Partidul Șor.

Totuși, pentru ca inițiativa să meargă mai departe este nevoie de avizul unui Guvern care, la rândul său, trebuie votat de o majoritate parlamentară simplă (51 de deputați). Până atunci, în funcție rămâne Guvernul Filip, în calitate de Executiv în exercițiu, însă, acesta îndeplinește numai funcțiile de administrare a treburilor publice până la depunerea jurământului de către membrii noului Guvern.

Respectiv, chiar dacă inițiativa legislativă de reducere a numărului de deputați va fi înregistrată, aceasta ar putea să nu ajungă să fie avizată și votată, în lipsa unei majorități parlamentare și a unui Guvern.

Revocarea deputaților de către popor

Pentru această opțiune au votat peste 800.000 de oameni.

Potrivit Constituției, art. 68 și 69, deputații moldoveni muncesc și acced în Legislativ în baza unui mandat reprezentativ, unul dintre cele două tipuri de mandate existente. Mandatul reprezentativ constă în faptul că deputatul este ales de popor, însă poporul nu îl poate impune să facă anumite lucruri. O trăsătură definitorie a lui este irevocabilitatea, adică alegătorii nu îi pot retrage mandatul.


Constituția prevede că celălalt tip de mandat, cel imperativ, este nul în țara noastră (vezi art. 68, aliniatul 2).

Ceea ce a propus PD și a votat poporul este posibilitatea de revocare a deputaților de către popor, adică practic trecerea de la mandatul reprezentativ la mandatul imperativ.

Procedura ar implica aceiași pași de modificare a Constituției ca și în cazul reducerii deputaților.

În cazul acestui tip de mandat, deputatul e obligat să acționeze în baza instrucţiunilor electoratului, iar nerespectarea sarcinilor sale atrage după sine revocarea. Acesta este sistemul politic în care deputații nu pot sprijini decât inițiative precise încredințate lor de alegătorii care i-au trimis acolo.

„Este un sistem foarte rar aplicat, întrucât limitează enorm funcția legislativă. Un exemplu de limitare precisă e faptul că deputații nu au voie să-și părăsească grupul parlamentar, sau să treacă la o altă formațiune după ce au fost aleși. Mandatul imperativ a jucat un mare rol în teoriile anarhiste ale exercitării puterii, punându-se însă și problema practică a revocării deputaților, de către mandatari, în cazul nerespectării mandatului. El a fost aplicat temeinic atât în timpul Comunei din Paris, în 1871, cât și în timpul revoluției sociale spaniole, in anii 1930, în special în Catalonia, în Barcelona controlată de anarhiști”, relevă un material Radio Europa Liberă.

Mandatul imperativ e aplicat și astăzi, teoretic, în țări precum China, Cuba, Vietnamul și Coreea de Nord, însă acolo e vorba doar de o pretenție de fațadă. 

Comisia de la Veneția a Consiliului Europei a estimat, de altfel, acum deja un deceniu, că posibilitatea revocării deputaților de către alegători, sau de către partide este „incompatibilă cu doctrina tradițională și general acceptată a democrației reprezentative” și „contrarie normelor europene”.

De altfel, anume sfatul Comisiei de la Veneția este așteptat de către democrați, în privința referendumului. Democratul Andrian Candu a declarat, astăzi, că pentru implementarea lui „se vor găsi soluții juridice”.