„Uniunea Europeană reiterează faptul că nu recunoaşte anexarea şi continuă să condamne această încălcare a dreptului internaţional. Aceasta continuă să reprezinte o provocare directă la adresa securităţii internaţionale, cu implicaţii grave pentru ordinea juridică internaţională care protejează integritatea teritorială, unitatea şi suveranitatea tuturor statelor. UE îşi menţine angajamentul de a pune în aplicare pe deplin politica sa de nerecunoaştere, inclusiv prin aplicarea de măsuri restrictive. Uniunea Europeană face din nou apel la statele membre ale ONU să ia în considerare măsuri similare de nerecunoaştere, în conformitate cu rezoluţia 68/262 a Adunării Generale a ONU”, a declarat Mogherini.

De asemenea, Uniunea Europeană condamnă construirea podului Kerci fără consimţământul Ucrainei, ceea ce reprezintă încă o încălcare a suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Ucrainei.

„UE se aşteaptă ca Rusia să asigure trecerea liberă şi neîngrădită a tuturor navelor prin strâmtoarea Kerci către şi dinspre Marea Azov, în conformitate cu dreptul internaţional. Restricţiile ilegale privind o astfel de trecere au consecinţe economice negative pentru porturile ucrainene la Marea Azov şi pentru întreaga regiune”, indică declaraţia semnată de Federica Mogherini în numele UE.

Uniunea Europeană afirmă că nu recunoaşte şi nu va recunoaşte nici pe viitor organizarea de alegeri de către Federaţia Rusă în peninsula Crimeea.

„Procesul de militarizare tot mai accentuată a peninsulei continuă să aibă un efect negativ asupra situaţiei în materie de securitate în regiunea Mării Negre. Cu încălcarea dreptului internaţional umanitar, locuitorilor din Crimeea li s-a impus cetăţenia rusă şi înrolarea în forţele armate ale Federaţiei Ruse. După anexarea ilegală de către Federaţia Rusă, situaţia drepturilor omului în peninsula Crimeea s-a deteriorat în mod semnificativ. Locuitorii peninsulei se confruntă cu limitări sistematice ale libertăţilor fundamentale, cum ar fi libertatea de exprimare, de religie sau de convingere, libertatea de asociere şi dreptul de întrunire paşnică. În conformitate cu rezoluţia 73/263 a Adunării Generale a ONU din 22 decembrie 2018, este esenţial ca mecanismele regionale şi internaţionale de monitorizare a drepturilor omului, precum şi organizaţiile neguvernamentale de apărare a drepturilor omului să aibă acces neîngrădit la Crimeea şi Sevastopol”, indică declaraţia citată.

În plus, UE solicită respectarea deplină pe teritoriul peninsulei Crimeea a standardelor internaţionale în materie de drepturi ale omului şi susţine că toate cazurile pendinte de abuzuri şi încălcări ale drepturilor omului, cum ar fi dispariţiile forţate, tortura şi asasinatele, violenţa, urmăririle penale motivate politic, discriminarea şi hărţuirea, ar trebui anchetate amănunţit.

„Accesul deplin, liber şi neîngrădit al actorilor internaţionali din domeniul drepturilor omului pe întregul teritoriu al Ucrainei, inclusiv în Crimeea şi Sevastopol, continuă să fie de o importanţă capitală. UE reaminteşte rezoluţia 73/263 a Adunării Generale a ONU din 22 decembrie 2018, solicitând punerea deplină în aplicare a acesteia, precum şi obligaţiile ce revin Federaţiei Ruse în temeiul dreptului internaţional umanitar aplicabil”, se mai arată în declaraţia şefei diplomaţiei europene, Federica Mogherini

Scriem pentru tine. Vrei să ne susții? Sprijinul cititorilor noștri este esențial pentru a putea face în continuare jurnalism independent, iar noi vrem să continuăm cu același curaj și dedicație. Susține redacția AGORA cu o donație pe contul nostru de PayPal sau Patreon. Îți mulțumim!