Declarația este una surprinzătoare, comunică publicația online Kommersant.ru, deoarece contrazice abordării oficiale a companiei în relațiile cu țara vecină din ultimii cinci ani. În cadrul conferinței de presă anuale din 2014, Miller a avut un punct de vedere diametral opus. „Gazprom nu are nici un interes să participe în structura sistemului de transportare a gazelor în Ucraina. Trenul a plecat, încă ieri”, a spus el presei, adăugând că valoarea acestui sistem este „nesemnificativă”.

După această declarație parlamentul de la Kiev a adoptat o lege care interzice companiilor rusești să participe în astfel de consorții, dar nu și companiilor din SUA sau UE.

„Gazprom este gata să-și schimbe cardinal poziția referitor la participarea în sistemul de transport al gazelor (naturale – n.r.) și să devină parte a consorțiului care va gestiona acest sistem… Noi întotdeauna am susținut o astfel de propunere, am fost întotdeauna suporterii ei… Dacă partea ucraineană va propune negocieri la această temă, noi o vom accepta”, a afirmat Miller la întrunirea din 22 martie cu membrii opoziției ucrainene.

De asemenea, Gazprom este gata să prelungească contractul curent privind livrările directe de gaze în Ucraina, notează mold-street.com.

Miller nu a comunicat care ar fi prețul la gaze din livrări directe dar a admis că pentru cumpărătorii finali prețul s-ar micșora cu 25%.

La Kiev nu au comentat deocamdată aceste declarații. Iuri Boiko este unul dintre cei 39 de candidați la postul de președinte al Ucrainei și este considerat un adept al relațiilor mai apropiate cu Moscova, astfel încât majoritatea experților consideră întâlnirea lui Boiko cu conducerea Gazprom drept un tertip electoral.

Gazprom, bun de plată

Naftogaz, compania națională în domeniul explorării, producerii și transportării gazelor naturale, a renunțat la achiziții directe de gaze rusești în anul 2016, cumpărându-le însă prin revers de la alte țări europene. În același timp Naftogaz și Gazprom continuă litigiile judiciare în instanțele din UE privind pretinsa datorie a rușilor față de ucraineni – 2,6 miliarde de dolari SUA – în legătură cu încălcarea prevederilor contractului de tranzit a gazelor de către Gazprom.

În consecință, Naftogaz încearcă să obțină drepturile de proprietate pe activele Gazprom în Elveția, Marea Britanie, Țările de Jos și SUA.

Spre bucuria Gazprom, Înalta Curte de Justiție a Angliei și Țării Galilor a decis săptămâna trecută să suspende examinarea dosarului în care Naftogaz cere confiscarea acțiunilor Gazprom în proiectele North Stream-1 (50,1%) și North Stream-2 (100%) – ambele fiind înregistrate în jurisdicția britanică, până la pronunțarea unui verdict de către Curtea de Apel a Suediei la hotărârea Tribunalului de Arbitraj din Stockholm din 28 februarie 2018 în favoarea Naftogaz.

Verdictul este așteptat cel devreme la sfârșitul anului curent.