Vor să scoată din comă industria moldovenească
O Strategie de dezvoltare a industriei pentru anii 2019-2030 elaborată de o echipă experţi internaționali, inclusiv din Moldova, prevede o abordare nouă a lucrurilor pentru „a scoate din comă industria moldovenească”. Accentul documentului este pus pe creșterea competitivităţii și productivităţii în sectorul industrial al Republicii Moldova, sprijinită pe aspecte inovative.
Documentul a fost deja dezbătut în cadrul Consiliului Economic de pe lângă premier, de asociații de business, instituții publice, donatori internaționali și Ministerul Economiei și Infrastructurii.
„Dacă Moldova vrea să cunoască o dezvoltare sustenabilă, acest lucru va putea avea loc doar dacă vom avea o industrie puternică. Iar următorii 5 ani, în eventualitatea implementării Documentului, ponderea industriei în PIB ar putea crește de la 15% cât este acum, la 20%”, a argumentat necesitatea unei astfel de Strategii Vasile Vulpe, şeful Direcţiei Politici Economice și Mediul de Afaceri a Ministerului Economiei și Infrastructurii.
El a spus că deşi Guvernul are în prezent la dispoziție câteva strategii de dezvoltare industrială pe sectoare, cum ar fi cea a industriei agroalimentare, este nevoie de un document complex care ar prevedea tactici de dezvoltare a întregii industrii din Moldova.
În loc să crească, cota industriei a scăzut
În acest sens este elocvent cazul Strategiei guvernamentale pentru dezvoltarea industriei în perioada 2006-2015, care a fost în cea mai mare parte una declarativă și nu a reușit să ajungă la obiectivele trasate.
„Nivelul de realizare al acestei Strategii trebuia să fie evaluat după anumite criterii. De exemplu se prevedea asigurarea unui ritm anual de creştere a producţiei industriale de 8-10%. În realitate rata medie de creștere industriei în perioada 2006-2014, a fost de numai 0,25%”, spune Marin Ciobanu, preşedintele Asociaţiei Patronale din Industria Prelucrătoare (APIP) și director la ZEL Bălţi.
Un alt obiectiv a fost creşterea către 2015 a ponderii industriei în PIB până la 20-22%, dar de fapt ponderea industriei în PIB a scăzut - de la 14,7% în 2006 la 14,1% în 2015. În plus ponderea producţiei ramurilor sciento-intensive şi tehnologic avansate urma să ajungă la 2% din volumul total al producţiei industriale, dar de fapt acest indicator nu depășește 0,2%, constată Marin Ciobanu, unul din autorii documentului.
„Pentru noi este clar că o industrie competitivă orientată la export este motorul pentru inovaţii, garantul bunăstării şi siguranţei sociale şi nu în ultimul rând pentru încasările la bugetul de stat”, mai adaugă directorul de la ZEL Bălţi.
Analiza experţilor de la APIP arată că la momentul actual 84% din întreprinderi activează în industria prelucrătoare, iar aproape 40% din întreprinderi sunt din industria alimentară și băuturilor, ceea ce înseamnă că Moldova este astăzi mai degrabă un stat agro-industrial.
Iurie Gotişan, strategic analyst, constată că dacă în Moldova cota industriei în valoarea adăugată la PIB de abia trece de 15%, apoi în UE este de mai mare de 19%, în schimb cota agriculturii este de aproape şase ori mai mare în Moldova comparativ cu media din UE.
Potrivit lui Gotişan, în industrie în Moldova lucrează în prezent doar 12% din populația economic activă, cu 10 puncte procentuale mai puţin decât în mediu pe UE.
Ce prevede Strategia
Experţii susţin că Strategia vine să completeze eforturile altor documente strategice în vigoare în materie de intervenţii orizontale şi verticale pentru edificarea unui sector industrial eficient, iar obiectivul de baza al ei este creşterea competitivităţii şi productivităţii, ocupării forţei de muncă şi inovarii tehnologice.
„Strategia acordă un rol important calificării forţei de muncă, în acest sens Colegiul de inginerie şi cele trei centre de transfer tehnologic regionale trebuie să joace un rol cheie (potrivit planului de acţiuni) un rol deosebit se acordă IMM-urilor autohtone, inclusiv prin programul de internaţionalizare a întreprinderilor şi integrarea industriei în lanţurile valorice mondiale (interconectarea IMM la CTN)”, explică Marin Ciobanu.
Resuscitarea sectorului industrial ar urma să fie realizată prin crearea unui Parc de inovare, cercetare şi dezvoltare în inginerie, a 8-10 centre de cercetări şi încercări, de platforme multifuncţionale (13 raioane), implementarea de politici de clusterizare etc.
Citește continuarea materialului pe Mold-street.com.
Un Emoji sau Sticker va îmbogăți acest articol.