Interacțiunile dintre cele două maluri la nivel societal, cultural și instituțional sunt destul de limitate, arată studiul.
Aproximativ jumătate dintre respondenții studiului au declarat că nu au tangențe de nici un fel cu Republica Moldova, pe când cealaltă jumătate este conectată într-o măsură mai mare sau mai mică cu celălalt mal al Nistrului prin vizite la rude și cunoscuți (17,2% merg în vizită foarte des sau des și cam tot atâția mai rar (17,4%), procurarea de bunuri (11,2% foarte des/ des, 16,0% uneori au procurat bunuri de consum) sau serviciile utilizate și recreere.
Circa un sfert dintre respondenți au utilizat mai des sau uneori serviciile medicale din Republica Moldova și cam tot atâția au traversat Nistrul pentru odihnă și petrecerea timpului liber. O majoritate covârșitoare de 83,0% nu au participat în ultimii 5 ani la evenimente culturale sau religioase din Republica Moldova și cam tot atâția – 80,0% nu au interacționat în ultimii 5 ani cu autoritățile publice ale Republicii Moldova.

Cele mai apreciate aspecte în Republica Moldova de către respondenții studiului sunt servicii medicale - 41,3% respondenți au rămas foarte mulțumiți/mulțumiți de serviciile de sănătate și într-o mai mică măsură este apreciată calitatea drumurilor - 32,3% respondenți.
Referitor la calitatea drumurilor, 18,2% dintre participanții studiului care au călătorit în Republica Moldova afirmă că nu sunt deloc mulțumiți de acestea. Prețurile de pe celălalt mal al Nistrului rămâne un aspect disputat, dat fiind că 19,4% se declară satisfăcuți de acestea și aproximativ la fel (18,4) declară că nu sunt satisfăcuți de prețurile din Republica Moldova.
Cele mai necunoscute rămân a fi calitatea serviciilor autorităților publice din Republica Moldova, dat fiind că așa cum reiese din întrebarea de mai sus, prea puțini respondenți din Transnistria au avut tangențe cu serviciile și autoritățile publice de peste Nistru.
Un Emoji sau Sticker va îmbogăți acest articol.