Anastasia Antoceanu
Acum zece ani, pe data de 5 aprilie 2009, au avut loc alegeri parlamentare. Partidul Comuniștilor a reușit să ia aproape 50% din voturi sau 60 de mandate de deputat. De la publicarea primelor rezultate și până la proteste violente în centrul capitalei au trecut doar câteva ore. Ceea ce a urmat a marcat întreaga societate. Cum s-au desfășurat evenimentele în viziunea unui tânăr care a reușit să arboreze drapelul Uniunii Europene pe clădirile Parlamentului și Președinției sau cum speranța într-un viitor prosper s-a transformat în dezamăgire, vedeți în materialul video de mai jos.
Dragoș Musteață este unul dintre tinerii care, acum zece ani, au urcat pe clădirile Președinției și Parlamentului, unde au arborat drapelul UE. Totul s-a întâmplat în timpul manifestațiilor din 7 aprilie 2009, desfășurate la Chișinău. „Voiam o schimbare, care trebuia să se întâmple în mediul nostru, în care noi trăiam. Una era cert – că nu voiam comunismul la putere. Voiam o putere pro-europeană care să aducă noi valori în societatea noastră și care să ne creeze oportunități noi de dezvoltare. Noi am ieșit în piață să protestăm pașnic. Evident, protestul pașnic s-a dus încotro s-a dus. Din ce considerente...”, a declarat tânărul.
Dragoș Musteață își amintește că prima a fost distrusă clădirea Președinției. Atunci, câțiva tineri au venit cu ideea să calmeze spiritele. „După ce poliția din interior a cedat maselor, în interiorul Președinției, în hol, s-au grămădit oameni, inclusiv fiind și eu acolo, fiindcă îmi era interesant ce se întâmplă. În urma unor discuții cu persoanele care erau în Președinție, s-a ajuns la ideea și la concluzia că ar fi bine să arborăm un drapel al Uniunii Europene în primul rând. Din ce cauză al Uniunii Europene? Pentru că toți protestatarii au ieșit să protesteze împotriva regimului comunist, fiind pro-europeni. Asta ar fi fost un semn pentru ei că clădirea a fost acaparată de noi, de protestatari, că nu mai are rost de distrus sau de lovit în poliție și în băieții care erau din partea Ministerului de Interne”, a povestit acesta.
Scopul a fost parțial atins – protestatarii au plecat de la Președinție... doar că au mers la Parlament. „Eu știu că am ieșit din Parlament, după ce am arborat drapelul pe Parlament. Asta a fost pe la orele 15:00-16:00. După aia am umblat în jurul Parlamentului și am strigat la protestatari să nu intre și să nu fărâme Parlamentul. După care, obosit și răgușit, am plecat prin centru, m-am dus acasă. Voiam să-mi schimb hainele, pentru că eram tot, din cap până în picioare, ud de la băieții care împușcau cu furtunul. Hainele îmi erau rupte, papucii îmi erau rupți. Mă gândeam să mă duc acasă să mă schimb și să mă întorc la proteste, fiindcă evident îmi era interesant. Însă, odată ajuns acasă, m-a apucat o oboseală cumplită și am adormit. Trezindu-mă deja dimineața, mi-am dat seama ce s-a întâmplat”, a spus Dragoș Musteață.
În noaptea de 7 spre 8 aprilie, sute de tineri au fost bătuți în centrul capitalei. O bună parte din ei – și în comisariatele de poliție. „Cei care se aflau aici noaptea nu au fost cei care au stricat și au fărâmat sau cei care au lovit în băieții de la poliție. Plus, asta a fost o chestie de reacție, ca un fel de răzbunare, cam așa, ceea ce nu este corect din partea oamenilor cu păr sur să se răzbune pe copii. Nu a fost o mișcare corectă și, evident, noi lucrurile acestea n-o să le uităm niciodată. Mai ales băieții care au fost maltratați, n-o să uite reacția autorităților. 07:20 Și din acest considerent oamenii n-o să iasă în masă așa cum au ieșit înainte și n-o să fărâme, fiindcă ei au o frică interioară, că dacă o să facă ceva, ei pot să primească ce au primit pe 7 aprilie”, a menționat tânărul.
Și Dragoș Musteață a ajuns la poliție, însă a scăpat ușor. A fost eliberat peste două zile, după ce și-a luat un avocat. „Pe numele nostru s-a deschis dosar penal. Fiind tânăr, n-am știut cum să mă protejez de chestia asta. Numele noastre au fost ponegrite și folosite de mulți politicieni, noi fiind ca provocatori în toată chestia dată, în tot dezastrul ăsta. Ceea ce n-a fost adevărat și, respectiv, eu nu am știut cum să mă protejez și cum să-mi apăr drepturile mele”, a povestit el.
Deși a mers în piață cu gândul la un viitor pro-european, în scurt timp, speranțele s-au transformat în dezamăgire. „Partidele spre care noi optam și în care noi aveam încredere fiind tineri, care erau ca un fel de eroi ai noștri, promotori ai ideilor noastre în Parlament și în conducere, de exemplu, ei nu și-au asumat responsabilitatea pentru ceea ce au făcut tinerii, ei nu au fost gata să meargă „all-in” și să zică da, asta este responsabilitatea noastră, fiindcă noi, într-o oarecare măsură, tot am organizat masele de oameni ca fiind liderii partidelor noastre”, a explicat tânărul.
Spune că s-a simțit trădat, ceea ce l-a determinat să apuce calea străinătății. „Am fost în Marea Britanie, am fost în Canada plecat și în Italia. Pe parcursul a 10 ani să spunem așa. Cumulativ, sunt vreo trei ani cât am fost plecat peste hotare. Nu este nici chiar așa de mult și nici chiar puțin. De fiecare dată m-am reîntors, pentru că, cum e acasă nu e nicăieri”, a spus el.
Acum, tânărul are o mică afacere aici, în Republica Moldova. „Întotdeauna încerci să-ți găsești bucățica ta de pâine de sine stătător. Nu poți, fiind afacerist, să dai vine pe instituții de stat sau guverne ș.a.m.d., că ție ți-a reușit sau nu în afacerea pe care o conduci, nu este corectă chestia asta. Republica Moldova are o piață foarte mică, piața, cumpărătorul din Republica Moldova dispare. Ca să înțelegi, să facem o mică paralelă, asta-i cum într-un lac ar dispărea peștele, iar pescarul nu mai are ce pescui. Așa iese. Fiindcă oamenii pleacă din Republica Moldova”, a conchis Dragoș Musteață.
Vezi și aceste știri
Șomerii care demarează afaceri vor primi subvenții de 80% din cheltuielile de inițiere. Sprijinul se referă și la afacerile de la sate care generează locuri de muncă
Permisele de conducere emise de R. Moldova vor fi recunoscute în Letonia
