Ce cred moldovenii despre donarea de organe?

Nu-i normal asta. Omul a murit? A murit. Gata, totul este al lui. De ce să dau pe degeaba?”, a răspuns un bărbat.

„Dacă se face conform legii, dar nu așa să ia de la unul și să pună la altul. Dacă există un acord, în caz de accident, și rudele sunt de acord, atunci e bine. E bine să salvezi o viață, dar e important să fie cinstit”, spune o femeie.

„Cred că nu. Mai întâi pentru că omul suferă, apoi mai aud că se iau organele în mod barbar. E strașnic. Cred că de asta și suntem așa pedepsiți. Este ceva anti-uman”, susține o locuitoare a capitalei.

 Dar dacă este vorba de o persoană aflată deja în moarte cerebrală?

Deși noțiunea este mai mult juridică, aceasta permite declararea persoanei ca fiind decedată, înainte ca procesul să se întâmple în întregul corp.

„Din punct de vedere medical și științific, persoana este considerată decedată fiind în moarte cerebrală, dar din punct de vedere al percepției sociale, al tradiției și al opiniei publice, acest răstimp este continuat în asistență în nivelul preexistent”, a declarat Adrian Belîi, șeful Departamentului Anestezie și Terapie Intensivă de la Institutul Medicină de Urgență.

În timp ce se află în moarte cerebrală, în locul pacientului respiră aparatele. Termenul a apărut din necesitatea de a putea preleva organele nelezate către un potențial donator. Sistemul medical din Moldova consideră deconectarea de la aparate o noțiune ilegală.

„La noi în țară abia au început discuțiile despre posibilitatea, în cazul în care rudele cer, ca el fiind decedat să fie deconectat, să se introducă anumiți pași legislativi, clari: când? Cum? Cine? La ce etapă poate să deconecteze?”, susține Igor Codreanu, Directorul de la Agenția Transplantului.

Există o diferența dintre moartea cerebrală și decesul biologic ca proces finalizat.  Decesul biologic poate dura între câteva ore și 2-3 zile, timp în care organele își pierd autonomia funcțională și existența.

„Moartea trebuie să fie privită ca un proces, nu ca un eveniment unic și de scurtă durată. În cadrul unui proces, organele mor pe rând. Primul în organism suferă creierul, și respectiv el primul moare”, explică Adrian Belîi.

 În Republica Moldova, numărul donatorilor în moarte cerebrală este în creștere.  Medicii cataloghează acest fenomen ca fiind unul pozitiv.

„Majoritatea donatorilor eligibili sunt persoane tinere sau relativ tinere, relativ sănătoase, care nimeresc în patologii acute. Cel mai des poate fi vorba de o ruptură de arteră sau de vas în creier, sau un traumatism cranio-cerebral”, susține șeful Departamentului Anestezie și Terapie Intensivă de la Institutul Medicină de Urgență.

„Poate să fie persoana extrem de conștientă, să dorească, dar dacă el moare într-o instituție oarecare în care nu este organizată prelevarea, conștiința lui rămâne acolo, cu tot cu organe în mormânt”, a adăugat Igor Codreanu.

 În cadrul Spitalului Republican există o singură echipă de prelevare a organelor. Autoritățile susțin că nu vor promova în viitorul apropiat nici Registrul de accept al donării

 În pofida potențialei înscrieri a pacientului într-un registru, prioritară va fi decizia rudelor.