Motivele şi efectele reale ale deciziei AAC de a interzice zbrorurile în UE pentru 11 companii

Motivele şi efectele reale ale deciziei AAC de a interzice zbrorurile în UE pentru 11 companii
Foto: houstonchronicle.com


Anunţul Autorităţii Aeronautice Civile a Republicii Moldova (AAC) privind măsurile luate pentru asigurarea unui nivel maxim de siguranță a zborurilor şi de a interzice accesul în spaţiul aerian european pentru 11 operatorii ce nu sunt certificați de Agenția de Siguranță Aeriană Europeană ridică câteva semne de întrebare, scrie Mold-Street. Deși mulţi ani la rând s-a raportat oficial despre succesele obţinute în implementarea normelor și standardelor internaționale din domeniul aviaţiei civile, autoritatea responsabilă pentru domeniu constată că doar două companii aeriene moldovenești - Air Moldova și Fly One din cele 15 ce deţineau certificate emise de Autoritate sunt conforme „și asigură un nivel înalt de siguranță”.

Autoizolarea e preferată includerii în lista neagră

Expertul Oleg Tofilat, fost secretar de stat la Ministerul Transporturilor, susţine într-o postare pe pagina sa de Facebook că interdicția decisă la șase ani după semnarea Acordului de Spațiu Aerian Comun înseamnă că „Moldova a degradat aproape până la nivelul de încredere a celor mai obscure administrații aeronautice din Africa sau Kyrgyzstan”.

„Pentru că dacă nu ne autoizolam benevol, cel mai probabil nimeream în lista neagră europeană. Înseamnă că am adus calitatea supravegherii siguranței aeriene la cel mai jos nivel posibil. Și asta în pofida unor bugete ultrageneroase pentru AAC. Și asta în pofida faptului că la AAC până azi lucrează mulți profesioniști veritabili”, susţine Tofilat.

Altfel spus, dacă Autoritatea nu lua măsuri acum, o sancționare din partea Agenției Europene de Siguranță a Aviației (AESA) ar fi fost iminentă. În schimb conducerea majorităţii companiilor pentru care AAC a introdus limitarea geografică, adică interzicerea operării zborurilor în spațiul aerian a Uniunii Europene, s-a arătat nedumerită de măsurile luate. Și asta pentru că ele nici nu efectuau zboruri în acest spațiu.

O decizie (necesară) care nu schimbă nimic

De exemplu, directorul întreprinderii de stat Moldaeroservice, Boris Cabac, care prestează servicii pentru agenţii economici din agricultură şi silvicultură susţine că posibil e vorba de o eroare. „În spaţiul european noi nu zburăm. Ceva au încurcat acolo cei de la Autoritate. Moldaeroservice efectuează zboruri doar pe teritoriul Moldovei. Noi de 10 ani nu mai efectuăm zboruri în alte state”, a afirmat directorul.

Directorul comercial al companiei Valan ICC SRL, Eugen Zagrebelnîi, spune că atât în trecut, cât şi în prezent, pentru a primi dreptul de a efectua zboruri comerciale în spațiul UE este necesară obținerea autorizării doar de la ei.

„Documentul emis de AAC nu schimbă cu nimic politica companiilor care nu zburau în acest spaţiu. Noi de exemplu nu efectuam astfel de zboruri şi, respectiv, nu ne afectează în niciun fel. Ei (AAC - n.r.) se referă la companiile care efectuau astfel de curse avia şi ele încă o dată au fost atenţionate că pentru a avea acces în spaţiul aerian european e nevoie de a obţine autorizarea de la agenţia specializată din UE”, a afirmat Eugen Zagrebelnîi.

În acelaşi timp, managerul de la Valan a menţionat că documentul nu a fost emis pur întâmplător şi el face parte din acordurile Republicii Moldova cu UE.

Surse de la Tandem-Aero SRL, companie ce efectuează zboruri pe cursa Chişinău - Tel-Aviv, au declarat pentru Mold-Street că pentru ei este o surpriză includerea în această listă, iar efectul acesteia este unul practic nul. „Noi nu am efectuat zboruri în spaţiul european. Pentru asta trebuie oricum să obţii un certificat special de la autorităţile specializate din statele UE. Lista nu schimbă cu nimic situaţia”, a afirmat angajatul de la Tandem-Aero.

Şi reprezentanţii de la MEGAviation SRL susţin că decizia respectivă, ce ar fi adoptată după un audit al situaţiei din domeniu din partea structurilor specializate din Uniunea Europeană, nu afectează compania, deoarece ea îşi desfăşoară activitatea în alte state decât UE. „E o măsură şi contra acelor companii care chiar dacă nu efectuau zboruri regulate, ci doar ocazionale, adică charter, să nu încerce să intre în acest spaţiu fără autorizare”, a precizat sursa.

Şi mai curioasă e situaţia în cazul companiei Diplomat-Air SRL carem în pofida denumirii, se ocupă cu prestarea de servicii agrochimice şi de instruire a personalului din aviaţie în Moldova. Administraţia companiei susţine că pe lângă faptul că nu a zburat în spaţiul UE, nici nu a mai prelungit certificatul ce permite efectuarea de zboruri comerciale în Moldova, ocupându-se doar cu cele de instruire. „De vină este situaţia economică din ţară şi companiile din agricultură care nu mai solicită serviciile noastre”, a declarat un manager de acolo.

De menționat este că, în afară de cele 11 companii, alte două - Terra Avia și Fly Pro SRL - au rămas fără certificate de operator aerian, iar companiei Oscar Jet SRL i-a fost interzisă exploatarea singurei aeronave din dotare.

Și Air Moldova cu „păcate” la capitolul siguranță

Explicaţia acestor măsuri luate de Autoritatea Aeronautică o găsim într-un raport de la finele anului trecut al Comisiei Europene care face referință la transportatorii aerieni din afara spaţiului UE cu interdicția de exploatare sau supuși unor restricții operaționale pe teritoriul UE.

Documentul conține detalii despre o serie de deficienţe de securitate în domeniul aviaţiei şi la unii operatori din țara noastră, cât şi despre discuţiile la acest subiect între structurile UE şi cele ale Republicii Moldova.

În act se menţionează că pe 27 septembrie 2018 Comisia a informat Autoritatea Aeronautică Civilă a Republicii Moldova cu privire la anumite preocupări în materie de siguranță legate de transportatorii aerieni certificați de AAC. În același timp, Comisia a notificat AAC cu privire la lansarea unor consultări la acest subiect.

„Pe baza informațiilor disponibile în prezent, inclusiv pe baza evaluării AESA pentru acordarea autorizației de TCO, pe baza inspecțiilor la platformă efectuate de statele membre în cadrul programului SAFA (Evaluare Siguranței Aeronavelor Străine - Safety Assessment of Foreign Aircraft – „SAFA” n.r.) și pe baza informațiilor furnizate de AAC, Comisia consideră că AAC ar trebui să-și dezvolte în continuare capacitatea de inspecție în ceea ce privește transportatorii aerieni în cazul cărora are responsabilități în materie de certificare și supraveghere”, se arată în document.

Pe 29 octombrie 2018 - la doar câteva zile după ce la AAC a fost numit un nou şef, în locul lui Radu Bezniuc, Comisia, AESA, AAC și reprezentanți ai Air Moldova au participat la o ședință tehnică, în cursul căreia au fost discutate și informații inclusiv cu privire „la consolidarea capacității sale în materie de supraveghere”.

În document se spune că în cazul companiei Air Moldova, privatizată la începutul lunii octombrie 2018, au fost analizate informații şi despre „presupusa lipsă a unei culturi adecvate în materie de siguranță în cadrul societății, care au fost exprimate având în vedere anumite constatări SAFA”.

Pentru a identifica soluții la deficiențele în materie de siguranță, Comisia a invitat AAC și transportatorii aerieni Air Moldova și Aerotranscargo la o audiere în cadrul Comitetului pentru Siguranța Aeriană.

Citiți continuarea pe Mold-Street.

Dacă tot ai ajuns aici...

...înseamnă că ți-a plăcut articolul sau te preocupă subiectul. Noi vrem să venim cu cât mai multe articole pe care să le citești până la final. Acum le poți spune direct jurnaliștilor din redacție ce vrei să citești și în ce format.

Noi păstrăm jurnalismul AGORA deschis tuturor. Nu avem în spate oligarhi sau politicieni și nimeni nu-i dictează editorului cum să scrie despre un subiect sau altul. Sprijinul tău ne va ajuta să ne păstrăm această independență. Orice contribuție, oricât de mare sau mică, este extrem de valoroasă pentru noi.

Sprijină AGORA astăzi cu doar 98 de lei. Mulțumim.

Vezi și aceste știri
Ucraina ar urma să impună sancțiuni pentru organizarea alegerilor parlamentare rusești în regiunile separatiste din est

Ucraina ar urma să impună sancțiuni pentru organizarea alegerilor parlamentare rusești în regiunile separatiste din est

Nouă decese și 484 de cazuri noi de COVID-19. Câte persoane sunt internate în spitale

Nouă decese și 484 de cazuri noi de COVID-19. Câte persoane sunt internate în spitale

Grecia va finanța o campanie media de descurajare a afganilor care vor să intre ilegal în țară

Grecia va finanța o campanie media de descurajare a afganilor care vor să intre ilegal în țară

Advertoriale
Castel Mimi – legenda locului care scrie istorie, la Bulboaca, de 5 ani (FOTO)

Castel Mimi – legenda locului care scrie istorie, la Bulboaca, de 5 ani (FOTO)

De ce aeroportul din Lukla este cel mai primejdios din lume și cum moldovenii au vopsit ouă în Nepal, de Paște. Istoriile documentarului MyEverest

De ce aeroportul din Lukla este cel mai primejdios din lume și cum moldovenii au vopsit ouă în Nepal, de Paște. Istoriile documentarului MyEverest

Cine sunt experții internaționali, invitați la „Moldova ICT Summit 2021: The Future of Digital”

Cine sunt experții internaționali, invitați la „Moldova ICT Summit 2021: The Future of Digital”

E un efort pe care nu-l putem face
singuri, așa că te așteptăm alături de noi
EMISIUNI
  • Oameni ca tine: Creatorul de zâmbete (VIDEO)
    Oameni ca tine: Creatorul de zâmbete (VIDEO)
  • Oameni ca tine | Un cuplu de la Ialoveni a pus pe roate o afacere creativă: „În dragoste și în business toate căile sunt bune”
  • Podcastul „Bilet în Parlament”: Tărț la PAS. Analizăm promisiunile noii majorități parlamentare și cât de reale sunt acestea (AUDIO)
  • Podcastul „Bilet în Parlament”: Viața de deputat, între glamour și birocrație. Discuție cu fostul parlamentar Vadim Pistrinciuc (AUDIO)
  • De la 11, cu Veaceslav Platon despre promisiunile electorale ale lui Veaceslav Valico
Cele mai populare
  • 1
    Cum au încercat rușii să „recupereze” Basarabia în 1924: Răscoala de la Tatarbunar și procesul celor 500 (2)
  • 2
    De ce gazoductul Iași-Ungheni-Chișinău nu poate funcționa la capacitate maximă
  • 3
    Romeo Lopotencu, demis în toamna anului trecut, restabilit în funcția de directorul al Red-Nord
  • 4
    Șeful Poliției de Frontieră propune ca în următoarea hotărâre CNESP să fie introdusă obligativitatea de testare din cont propriu la COVID-19 și pentru angajații instituției
Canalul nostru de pe YouTube
Autentificare
Ai uitat parola?
Salvează articolul

Pentru a activa această opțiune, e nevoie să fii logat pe AGORA.

Articolele salvate pentru mai târziu, le vei putea găsi în profilul tău.

Urmărește subiectul

Pentru a activa această opțiune, e nevoie să fii logat pe AGORA.

Subiectele urmărite le vei putea găsi în profilul tău.