Cei mai bogaţi oameni ai Franţei şi cele mai mari companii s-au precipitat „la căpătâiul” catedralei începând de luni: familia Pinault a promis 100 de milioane de euro, urmată de grupul LVMH şi de familia Arnault (cu cea mai mare avere din Franţa), care au anunţat o donaţie de 200 de milioane de euro, apoi de familia Bettencourt-Meyers şi grupul L'Oréal (200 de milioane de euro). Grupul petrolier Total a promis 100 de milioane de euro.

Acest elan a fost însă taxat de Ingrid Levavasseur, una din reprezentantele „vestelor galbene”, care a dorit „o revenire la realitate” şi a denunţat „inerţia marilor grupuri în faţa sărăciei, în vreme ce îşi dovedesc capacitatea de a mobiliza într-o singură noapte „o grămadă de bani” pentru Notre-Dame”.

Expresia familiară „o grămadă de bani” a fost folosită de preşedintele Emmanuel Macron apropo de ajutoarele sociale, suscitând critici aprinse.

În ziua incendiului de la Notre-Dame, preşedintele urma să facă o serie de anunţuri privind răspunsul Guvernului la revendicările „vestelor galbene”, dar alocuţiunea a fost amânată sine die.

„Că oligarhia donează pentru Notre-Dame e un lucru bun. Exemplaritatea fiscală ar fi şi mai bună. Buna conştiinţă nu ascunde sărăcia şi austeritatea”, a denunţat pe Twitter Benjamin Cauchy, o altă „vestă galbenă”.

În fapt, generozitatea donatorilor este plătită parţial din bani publici, întrucât o lege din 2003 prevede că firmele care investesc în cultură îşi pot deduce 60% din aceste cheltuieli.

Pentru a stinge criticile, prim-ministrul Edouard Philippe a anunţat miercuri o deducere de 75% pentru donaţiile de până la 1.000 euro (66% peste această sumă) pentru donaţiile persoanelor particulare în favoarea reconstrucţiei.

În faţa polemicii în creştere, François-Henri Pinault, patronul grupului de produse de lux Kering, a decis să renunţe la acest avantaj fiscal, scrie Agerpres.

Numeroase voci scot în evidenţă că elanul de generozitate pentru catedrala Notre-Dame intervine într-un moment în care asociaţiile de luptă împotriva sărăciei se confruntă cu o scădere a donaţiilor.

Senatoarea ecologistă Esther Benbassa, de pildă, a scris pe Twitter că şi-ar dori „un elan la fel de spontan şi masiv în favoarea asociaţiilor şi structurilor care se ocupă de sărăcia extremă, excluziunea socială, oamenii fără adăpost”.

„400 milioane pentru Notre-Dame, mersi Kering, Total şi LVMH pentru generozitatea voastră: suntem foarte ataşaţi de locul funeraliilor abatelui Pierre”, a transmis Fundaţia Abbé Pierre, notând în continuare: „Dar suntem la fel de ataşaţi de lupta sa. Dacă aţi putea să revărsaţi 1% pentru nevoiaşi, am fi copleşiţi”.

Potrivit unei anchete, în 2018, pentru prima oară după 10 ani, donaţiile pentru asociaţiile caritabile au scăzut, cu 4,2%, o evoluţia imputată de ONG-uri în cea mai mare parte creşterii unei contribuţii sociale care i-a afectat puternic pe pensionari, în mod tradiţionali generoşi, precum şi eliminării impozitului pe avere - una din măsurile cele mai controversate ale preşedintelui Macron -, în condiţiile în care cei supuşi acestui impozit făceau donaţii pentru a-şi reduce obligaţiile fiscale.

Scriem pentru tine. Vrei să ne susții? Sprijinul cititorilor noștri este esențial pentru a putea face în continuare jurnalism independent, iar noi vrem să continuăm cu același curaj și dedicație. Susține redacția AGORA cu o donație pe contul nostru de PayPal sau Patreon. Îți mulțumim!
Susține prin PayPal Susține prin Patreon

Vezi și aceste știri

Advertoriale