Donaţiile celor mai bogate familii şi companii pentru Notre-Dame provoacă o dezbatere în contextul crizei sociale

Valul masiv de donaţii pentru reconstruirea catedralei Notre-Dame a provocat o dezbatere în Franţa, nu puţine voci denunţând o „generozitate selectivă”, într-o ţară zguduită de mai multe luni de criza „vestelor galbene” şi în care donaţiile pentru persoanele cele mai defavorizate sunt în scădere, scrie agenția AFP, citată de Agerpres. „Dacă sunt capabili să doneze zeci de milioane pentru reconstruirea Notre-Dame, să înceteze să ne spună că nu sunt bani pentru a răspunde nevoii sociale”, a denunţat Philippe Martinez, secretarul general al CGT, una din principalele confederaţii sindicale franceze.

Cei mai bogaţi oameni ai Franţei şi cele mai mari companii s-au precipitat „la căpătâiul” catedralei începând de luni: familia Pinault a promis 100 de milioane de euro, urmată de grupul LVMH şi de familia Arnault (cu cea mai mare avere din Franţa), care au anunţat o donaţie de 200 de milioane de euro, apoi de familia Bettencourt-Meyers şi grupul L'Oréal (200 de milioane de euro). Grupul petrolier Total a promis 100 de milioane de euro.

Acest elan a fost însă taxat de Ingrid Levavasseur, una din reprezentantele „vestelor galbene”, care a dorit „o revenire la realitate” şi a denunţat „inerţia marilor grupuri în faţa sărăciei, în vreme ce îşi dovedesc capacitatea de a mobiliza într-o singură noapte „o grămadă de bani” pentru Notre-Dame”.

Expresia familiară „o grămadă de bani” a fost folosită de preşedintele Emmanuel Macron apropo de ajutoarele sociale, suscitând critici aprinse.

În ziua incendiului de la Notre-Dame, preşedintele urma să facă o serie de anunţuri privind răspunsul Guvernului la revendicările „vestelor galbene”, dar alocuţiunea a fost amânată sine die.

„Că oligarhia donează pentru Notre-Dame e un lucru bun. Exemplaritatea fiscală ar fi şi mai bună. Buna conştiinţă nu ascunde sărăcia şi austeritatea”, a denunţat pe Twitter Benjamin Cauchy, o altă „vestă galbenă”.

Que l'oligarchie donne pour #NotreDame c est bien. L' exemplarité fiscale serait encore mieux. La bonne conscience ne cache pas la misère et l austérité. #GiletsJaunes #Européennes2019 @DLF_Officiel

— Benjamin cauchy (@BenjaminCauchy) 17 aprilie 2019

În fapt, generozitatea donatorilor este plătită parţial din bani publici, întrucât o lege din 2003 prevede că firmele care investesc în cultură îşi pot deduce 60% din aceste cheltuieli.

Pentru a stinge criticile, prim-ministrul Edouard Philippe a anunţat miercuri o deducere de 75% pentru donaţiile de până la 1.000 euro (66% peste această sumă) pentru donaţiile persoanelor particulare în favoarea reconstrucţiei.

În faţa polemicii în creştere, François-Henri Pinault, patronul grupului de produse de lux Kering, a decis să renunţe la acest avantaj fiscal, scrie Agerpres.

Numeroase voci scot în evidenţă că elanul de generozitate pentru catedrala Notre-Dame intervine într-un moment în care asociaţiile de luptă împotriva sărăciei se confruntă cu o scădere a donaţiilor.

Senatoarea ecologistă Esther Benbassa, de pildă, a scris pe Twitter că şi-ar dori „un elan la fel de spontan şi masiv în favoarea asociaţiilor şi structurilor care se ocupă de sărăcia extremă, excluziunea socială, oamenii fără adăpost”.

#Milliardaires. On rêverait d'un élan aussi spontané et massif en faveur des associations et structures prenant en charge l'extrême #pauvreté, l'#exclusion sociale, les #sansabris, etc. Ça aurait l'air moins chic. Ça n'aurait pourtant pas moins de sens. #LVMH #Pinault #Total

— Esther Benbassa (@EstherBenbassa) 17 aprilie 2019

„400 milioane pentru Notre-Dame, mersi Kering, Total şi LVMH pentru generozitatea voastră: suntem foarte ataşaţi de locul funeraliilor abatelui Pierre”, a transmis Fundaţia Abbé Pierre, notând în continuare: „Dar suntem la fel de ataşaţi de lupta sa. Dacă aţi putea să revărsaţi 1% pentru nevoiaşi, am fi copleşiţi”.

Potrivit unei anchete, în 2018, pentru prima oară după 10 ani, donaţiile pentru asociaţiile caritabile au scăzut, cu 4,2%, o evoluţia imputată de ONG-uri în cea mai mare parte creşterii unei contribuţii sociale care i-a afectat puternic pe pensionari, în mod tradiţionali generoşi, precum şi eliminării impozitului pe avere - una din măsurile cele mai controversate ale preşedintelui Macron -, în condiţiile în care cei supuşi acestui impozit făceau donaţii pentru a-şi reduce obligaţiile fiscale.