Scade număr femeilor care au studii superioare

30% din totalul populației – atât constituie în țara noastră femeile din mediul rural. Șomajul, diferența de venituri dintre femei și bărbați sunt principalii factori de ordin economic care influenţează situaţia femeilor şi determină un șir de probleme specifice lor. Datele arată că doar 46,4% (75% în mediul urban) dintre femeile active din mediul rural dispun de studii superioare, medii de specialitate sau secundar profesionale, iar în ultimii ani ponderea acestora scade continuu. 


Problemele lor - problemele noastre!

Problemele care afectează cel mai mult viața femeilor din eșantionul analizat (peste 1000 de femei) sunt calitatea proastă a serviciilor medicale, sărăcia și posibilitățile reduse de angajare în câmpul muncii. Multe dintre ele se declară suprasolicitate cu munca din gospodăria casnică, bineînțeles neremunerată. 29,8% din respondente declară că sunt tratate inegal din cauza ca sunt femei, iar o bună parte dintre ele sunt și nemulțumite de activitatea Administrației publice locale. Datele arată că fiecare a doua femeie economic activă afirmă că în comunitate există oportunităţi de lucru cu ziua în domeniul agricol, acest gen de activitate economică fiind cel mai solicitat, iar domeniul agricol - cel care le aduce cele mai multe venituri.


Situația femeilor din dreapta şi stânga Nistrului nu diferă prea mult

Principalele surse de venit ale femeilor din mediul rural de pe ambele maluri ale Nistrului sunt cele provenite din muncile agricole, inclusiv venituri obţinute din prelucrarea grădinilor din preajma caselor de locuit. Ponderea femeilor care au un venit mai mic decât cel al soţului/partenerului este considerabilă, şi constituie 35,1%. Majoritatea problemelor sunt caracteristice femeilor de pe ambele maluri ale Nistrului, chiar dacă situația economică a femeilor din dreapta Nistrului este mai bună, comparativ cu situaţia din stânga Nistrului. 


Rămânem conservatori și ne împărțim roluri

Studiul atestă că populaţia ţării împărtășește, în mare parte, convingeri conservatoare cu privire la rolul femeilor şi bărbaţilor în societate. Comunitățile continue să se manifeste ca fiind în mare parte, patriarhale, ceea ce implică şi perpetuarea unor roluri tradiţionale de gen. Cu toate acestea, femeile sunt informate, atât din Tv și radio, ca surse primare, cât și din presa online, ca sursă terță de informare. 44% dintre respondente spun despre conflictul Transnistrean nesoluţionat și impactul lui negativ asupra vieţii femeilor din regiune.


Din recomandările echipei de analiză:

  • Dezvoltarea cadrului legal în domeniul de referință din regiunea transnistreană a Republicii Moldova prin racordarea la convenţiile internaţionale,  dezvoltarea unui plan de acţiuni care să asigure egalitatea de gen între femei şi bărbaţi și stabilirea unor cote de reprezentare a femeilor n structurile publice/de conducere pe malul stâng al Nistrului, după modelul recent adoptat în Moldova.
  • Creşterea nivelului de conştientizare a reprezentaţilor locali cu privire la problemele specifice ale femeilor din mediul rural, pe bază de dialog şi comunicare cu populaţia feminină de pe ambele maluri ale Nistrului;
  • Includerea subiectelor de gen/problemelor cu care se confruntă femeile din sate pe agenda publică şi priorităţile de dezvoltare locală (de ex., violenţa domestică, angajarea în câmpul muncii a tinerelor femei, incluziunea femeilor cu dizabilități etc.);
  • Implicarea Administrației Publice Locale şi ONG-lor locale în promovarea egalităţii de gen în comunitate şi combaterea stereotipurilor de gen.  Implicarea în cadrul APL a specialiştilor pe dimensiunea de gen (puncte focale) sau lărgirea competențelor asistentului social cu retribuție corespunzătoare.
  • Creșterea nivelului de cooperare dintre ONG-urile de pe ambele maluri ale Nistrului, prin implicarea în soluționarea aceloraşi probleme comune ale femeilor;
  • Creşterea nivelului de cooperare între femeile din diferite comunităţi rurale, inclusiv din dreapta şi stânga Nistrului. Creşterea nivelului de implicare a femeilor în viaţa comunităţii, activităţi realizate în comunitate de APL şi mediul asociativ;
  • Capacitarea femeilor de pe ambele maluri ale Nistrului în domeniul de leadership, dezvoltarea de capacităţi de lidere, care să schimbe modul de gândire şi viziune cu referire la rolurile femei în familie şi comunitate; cu o atenţie specială pentru femeile din stânga Nistrului, care au manifestat puţină iniţiativă la nivel comunitar şi nu conştientizează necesitatea participării în plan decizional;
  • Creşterea nivelului de informare a populaţiei despre semnificaţia formatului de negocieri în vederea soluționării conflictului Transnistrean 5+2 şi activităţile realizate în acest sens.


Precizăm că din grupul de analiză pentru acest studiu au făcut parte experți în politici publice și sociologie din cadrul IPP, cât și psihologi calificați care au venit ulterior cu recomandările și concluziile în baza datelor. Studiul „Perspectiva femeilor din zonele rurale de pe ambele maluri ale Nistrului” a fost elaborat sub egida Institutului de Politici Publice, în parteneriat cu Centrul analitic independent de investigare „Новый Век” (Tiraspol), cu suportul financiar al Ambasadei Britanice la Chișinău prin Fondul pentru prevenirea Conflictelor, Susținerea Stabilității și Securității.

Datele sunt preluate din Studiul Sociologic „Perspectiva femeilor din zonele rurale de pe ambele maluri ale Nistrului”, realizat cu suportul financiar al Ambasadei Britanice la Chișinău. Conținutul acestei publicații aparține autorilor și nu reflectă în mod neapărat viziunile și poziția donatorului.

Fotografii realizate în localitățile Mocra, Scoreni, Doroțcaia, Chetrosu de Natalia Gîrbu

P.

Acest material este un Advertorial comercial și nu prezintă punctul de vedere al redacției AGORA. Instituția nu poartă responsabilitate pentru conținutul textului de mai sus.