33 de ani de la explozia nucleară de la Cernobîl

33 de ani de la explozia nucleară de la Cernobîl

La 8 decembrie 2016, Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite a adoptat o rezoluţie prin care 26 aprilie a fost desemnată ca Ziua internaţională de reamintire a de zastrului de la Cernobîl (fosta URSS, în prezent pe teritoriul Ucrainei), potrivit un.org.

Site-ul ONU aminteşte că explozia de la Centrala Nucleară de la Cernobîl din 26 aprilie 1986 a împrăştiat un nor radioactiv asupra unor mari părţi ale Uniunii Sovietice, în prezent teritoriile Belarusului, Ucrainei şi Federaţiei Ruse, iar aproape 8,4 milioane de persoane din aceste ţări au fost expuse la radiaţii. Nici România nu a scăpat de efectele catastrofei, măsurătorile efectuate la vremea respectivă înregistrând o creştere foarte mare a radiaţiilor, chiar de 10.000 de ori mai mari decât valorile normale înregistrate.

Potrivit ONU, la „trei decenii după dezastrul de la Cernobîl, consecinţele serioase pe termen lung ale acestuia persistă încă", organizaţia invitând "toate statele membre, agenţiile relevante ale sistemul Organizaţiei Naţiunilor Unite şi alte organizaţii internaţionale, precum şi societatea civilă, să respecte această zi".

Guvernul sovietic a recunoscut nevoia de asistenţă internaţională abia în 1990, precizează un.org, citat de agerpres.ro. În acelaşi an, Adunarea Generală a ONU a adoptat Rezoluţia 45/190, solicitând „o cooperare internaţională pentru a aborda problema şi atenuarea consecinţelor la centrala nucleară de la Cernobîl". A fost înfiinţat un grup de lucru inter-agenţii care să coordoneze cooperarea în privinţa dezastrului de la Cernobîl.

La 26 aprilie 1986, două explozii au zguduit reactorul cu numărul 4 al centralei nucleare de la Cernobîl. În timpul incendiului, care a mistuit reactorul timp de zece zile, au fost răspândite în atmosferă cantităţi uriaşe de substanţe radioactive.

Centrala nucleară Cernobîl este situată la 14,5 km de oraşul Cernobîl şi la 16 km de frontiera Ucrainei cu Belarus, respectiv la 110 km nord de capitala Kiev. În urmă cu 33 de ani, centrala lucra la capacitate maximă, adică cu toate cele patru reactoare, fiecare cu o capacitate de producţie de 1GW pe zi. Centrala acoperea la vremea respectivă 10% din necesarul de energie al fostei republici sovietice. Construcţia centralei a început în 1970, primul reactor fiind terminat în 1977. În 1986, alte două reactoare se aflau în faza de construcţie.

În pofida tragediei, celelalte trei reactoare au continuat să producă electricitate până în decembrie 2000. Cum "sarcofagul" de beton construit în grabă în 1986 deasupra reactorului riscă să se prăbuşească şi să lase descoperite 200 de tone de magmă cu un nivel de radioactivitate foarte ridicat, comunitatea internaţională s-a angajat să finanţeze construirea unei noi casete, mai sigure. Astfel, s-a construit o arcadă metalică, în greutate de 25 de tone şi măsurând 110 metri înălţime, pentru a fi amplasată deasupra sarcofagului fisurat. Structura a fost inaugurată la 29 noiembrie 2016.

  

Vezi și aceste știri
Președintele AȘM, despre COVID-19: „Derularea situației în continuare va depinde de eficiența vaccinurilor care sunt în curs de elaborare”

Președintele AȘM, despre COVID-19: „Derularea situației în continuare va depinde de eficiența vaccinurilor care sunt în curs de elaborare”

O femeie din Sîngerei, mamă a opt copii, și-a deschis propria afacere la 62 de ani

O femeie din Sîngerei, mamă a opt copii, și-a deschis propria afacere la 62 de ani

Al treilea deputat a fost infectat cu noul coronavirus

Al treilea deputat a fost infectat cu noul coronavirus

Advertoriale
„Inspiră copilul pentru un viitor mai bun” - o campanie ce susține elevii care nu au acces la învățământul online

„Inspiră copilul pentru un viitor mai bun” - o campanie ce susține elevii care nu au acces la învățământul online

Anastasia Șerșun a ales o carieră în IT: „Dacă vrei să ajungi undeva, trebuie cel puțin să încerci” (Video)

Anastasia Șerșun a ales o carieră în IT: „Dacă vrei să ajungi undeva, trebuie cel puțin să încerci” (Video)

Încă două stații de încărcare a automobilelor electrice, instalate de METRO, în parteneriat cu PNUD

Încă două stații de încărcare a automobilelor electrice, instalate de METRO, în parteneriat cu PNUD

DONEAZĂ
Descarcă aplicația AGORA
EMISIUNI
  • Podcastul „Bilet în Parlament”: Explicăm legea ONG-urilor și de ce discuțiile despre ea sunt asemeni unor dezbateri cu adepții „cipizării”
    Podcastul „Bilet în Parlament”: Explicăm legea ONG-urilor și de ce discuțiile despre ea sunt asemeni unor dezbateri cu adepții „cipizării”
  • Marius Solcan - Business la 23 ani, investitorul din avion, cocktail barul Marlene | NOTA DE PLATĂ (VIDEO)
  • Podcastul „Bilet în Parlament”: Vrei să pleci (din partid), dar nu mă, nu mă iei. Cum își justificau transfugii migrările
  • Radu Lazăr - Endava, succesul în carieră, atitudinea față de crize, provocări și oportunități în IT, management | NOTA DE PLATĂ
  • Podcastul „Bilet în Parlament”: Ne uităm peste gard la vecini, sau ce fac alte state în lupta cu COVID-19
ȘTIRI DE PE EA.MD
  • Să-l cunoaștem pe Dann Bittman din versurile pe care le cântă! Iată ce i-a povestit...
  • Când vor fi deschise centrele comerciale din Chișinău și cum vor activa acestea 
Cele mai populare
  • 1
    Medic, despre cei care nu cred în COVID-19: „Păcat că nu le pot face o excursie în Terapie Intensivă” (VIDEO)
  • 2
    Un medic de la Institutul de Medicină Urgentă a murit. A fost confirmat pozitiv cu COVID-19
  • 3
    Decis! Cimitirele din Chișinău vor fi închise de Blajini
  • 4
    Sistemul de sănătate a mai pierdut un angajat în lupta cu noul coronavirus: Bărbatul activa în calitate de șofer pe ambulanță
Autentificare
Creează cont