Raportul, care sintetizează principalele pericole pentru libertatea de exprimare în Europa în 2018, menţionează de asemenea drept motive de îngrijorare sporirea atacurilor verbale, legislaţia restrictivă cu care se confruntă ONG-urile în unele state europene, răspândirea dezinformării prin intermediul media şi canalelor online şi impactul advers al revoluţiei digitale asupra viabilităţii financiare a jurnalismului de investigaţie, scrie AGERPRES.

Documentul evidenţiază cinci linii de acţiune ce presupun atenţie specială din partea Consiliului Europei şi a celor 47 de state membre. Aceste priorităţi includ protejarea eficientă a jurnaliştilor în faţa violenţelor şi intimidărilor, garantarea faptului că măsurile antiterorism nu sunt folosite abuziv pentru a limita libertatea presei şi salvgardarea media publice şi a jurnalismului de investigaţie.

În plus, statele ar trebui să-şi intensifice eforturile pentru a dezvolta un cadru juridic clar referitor la responsabilităţile intermediarilor pe internet în legătură cu libertatea de exprimare şi pentru a garanta că legea precedentului de la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) este integrată în mod consecvent în sistemele judiciare naţionale şi de reglementare.

Raportul subliniază că supravegherea de către CEDO rămâne un instrument esenţial pentru a garanta legile şi practicile naţionale sunt conforme cu standardele incluse în Convenţia Europeană privind Drepturile Omului.

CEDO a emis peste 70 de decizii în cazurile legate de libertatea de exprimare în cursul anului 2018, ajungând la concluzia încălcării acestui drept în aproape două treimi dintre ele.

Scriem pentru tine. Vrei să ne susții? Sprijinul cititorilor noștri este esențial pentru a putea face în continuare jurnalism independent, iar noi vrem să continuăm cu același curaj și dedicație. Susține redacția AGORA cu o donație pe contul nostru de PayPal sau Patreon. Îți mulțumim!