Raportul, care sintetizează principalele pericole pentru libertatea de exprimare în Europa în 2018, menţionează de asemenea drept motive de îngrijorare sporirea atacurilor verbale, legislaţia restrictivă cu care se confruntă ONG-urile în unele state europene, răspândirea dezinformării prin intermediul media şi canalelor online şi impactul advers al revoluţiei digitale asupra viabilităţii financiare a jurnalismului de investigaţie, scrie AGERPRES.Documentul evidenţiază cinci linii de acţiune ce presupun atenţie specială din partea Consiliului Europei şi a celor 47 de state membre. Aceste priorităţi includ protejarea eficientă a jurnaliştilor în faţa violenţelor şi intimidărilor, garantarea faptului că măsurile antiterorism nu sunt folosite abuziv pentru a limita libertatea presei şi salvgardarea media publice şi a jurnalismului de investigaţie.În plus, statele ar trebui să-şi intensifice eforturile pentru a dezvolta un cadru juridic clar referitor la responsabilităţile intermediarilor pe internet în legătură cu libertatea de exprimare şi pentru a garanta că legea precedentului de la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) este integrată în mod consecvent în sistemele judiciare naţionale şi de reglementare.Raportul subliniază că supravegherea de către CEDO rămâne un instrument esenţial pentru a garanta legile şi practicile naţionale sunt conforme cu standardele incluse în Convenţia Europeană privind Drepturile Omului.CEDO a emis peste 70 de decizii în cazurile legate de libertatea de exprimare în cursul anului 2018, ajungând la concluzia încălcării acestui drept în aproape două treimi dintre ele.