1. Zilele libere ar trebui să fie stabilite încă de la începutul anului 

Atât angajații din sistemul public, cât și cei din sectorul privat sunt de părere că o anumită claritate cu privire la zilele declarate libere ar fi binevenită. Oamenii spun că sărbătorile declarate peste noapte dau peste cap ritmul normal de activitate.

„În a doua zi de Paște nu se lucrează, iar miercuri este 1 Mai și nu este zi lucrătoare. Chiar dacă marți se lucra ar fi fost o zi de lucru neefectivă. Ar fi foarte bine ca graficul zilelor libere să fie stabilit de la 1 ianuarie pentru tot anul. Nu cu două săptămâni înainte”, a declarat Grigore Vasilache, directorul Liceului „Mircea Eliade”.

2. Zilele libere sunt un bun prilej de a petrece mai mult timp alături de familie

Una dintre laturile pozitive ale numeroaselor zile de odihnă anunțate de către autorități este posibilitatea de a petrece mai mult timp în compania familiei. Ipoteza a fost confirmată de unii dintre participanții evenimentului „ON&OFF the Record”. Mai mult, oamenii susțin că în această perioadă au reușit să facă activități pentru care în mod normal nu ar fi găsit timp. 

3. Zilele de recuperare - fără productivitate 

O strategie a autorităților, care se pare că a devenit deja tradiție, e ca atunci când două zile de sărbătoare sunt separate de una lucrătoare să se creeze o minivacanță, iar fiecare zi declarată liberă să fie plătită, inevitabil, cu o zi de recuperare. Unii dintre participanții evenimentului sunt de părere că productivitatea zilelor de recuperare este scăzută.

4. Excesul de zile libere dă peste cap activitatea companiilor private

Companiile private, care activează inclusiv în zilele de week-end, nu agrează ideea autorităților de a prelungi vacanțele bugetarilor. Asta pentru că de cele mai multe ori, în activitatea firmelor private apar elemente neprevăzute care necesită o comunicare permanentă cu instituțiile financiare, de exemplu.

„Este o durere mare pentru că sunt lucruri care nu pot fi anticipate. Chiar dacă le planifici. Mai ales în industriile de media unde trebuie să alimentăm anumite chestii pentru marii giganți cum ar fi Facebook sau Google, care nu iartă”, susține Alina Beleuță,  CEO AdCenter.

5. Problema nu este în numărul zilelor de odihnă, ci în felul în care sunt gestionate acestea

Potrivit participanților la eveniment, Republica Moldova nu este țara cu cele mai multe sărbători și zile cu roșu în calendar. Totuși, există o problemă cu atitudinea care este adoptată în jurul acestor evenimente, întrucât fiecare sărbătoare este însoțită de cel puțin o zi scurtă înainte, și cel puțin o zi liberă după.

„Frecvența la ore este e o problemă, dar alta este randamentul. Copiii vin cu ideea că mai au două zile și merg acasă. De exemplu am fost întrebat pe 7 mai dacă pe 8 mai nu este zi scurtă”, a spus  directorul Liceului „Mircea Eliade”.

6. Zilele de odihnă – o metodă de a cumpăra dragostea poporului?

Una dintre ideile expuse în cadrul evenimentului spunea că, poate, prin declararea zilelor libere, autoritățile își propun să capete dragostea poporului.

„Nu știu pe cine ar putea face fericit Guvernul în așa mod. Probabil pe angajații săi. Pentru că dacă mediul de afaceri continuă să lucreze, băncile lucrează, întreprinderile municipale lucrează, gradul de fericire se măsoară doar în bugetari. M-aș bucura dacă în oraș ar exista mai multe spații amenajate pentru ca locuitorii să aibă unde să-și petreacă zilele libere”, a declarat primarul interimar Ruslan Codreanu. 

7. Zilele de odihnă aduc pierderi în bugetul companiilor private

Se întâmplă din cauza lipsei de sincronizare dintre instituțiile bancare și activitatea companiilor, spun reprezentanții instituțiilor vizate.

„Un angajat este achitat pentru zilele de odihnă națională cu salariul mediul pe economie, la care se mai adaugă niște procente, plus cheltuielile de facto ale companiei. Ajungem la aproximativ 450 de lei per angajat, pentru o zi. Atât ar costa o companie din Moldova o zi de odihnă națională. Dar dacă ai o companie formată din 20 de oameni care generează un venit lunar de 2 milioane de lei, făcând un calcul simplu vezi că pierzi în fiecare 100 000 de lei din venit probabil”, a explicat Alina Beleuță.

8. Zilele de odihnă coagulează societatea în jurul unei idei naționale?

O altă idee expusă în cadrul evenimentului ține de necesitatea coagulării poporului în jurul unei idei naționale și că sărbătoare ar trebui să-i unească pe toți în jurul aceluiași simbol. Atunci, însă, când sunt prea multe sărbători se diluează și ideea de unitate.

„Dacă ar fi mai puține sărbători, oamenii ar fi uniți în jurul unei singure idei, că toată lumea sărbătorește. Cu cât sunt mai multe, cu atât mai mult se divizează lumea: cineva sărbătorește Crăciunul pe stil nou, cineva pe stil vechi, cineva Anul Nou pe stil vechi, altcineva pe stil nou. Se diluează cumva ideea de sărbătoare națională”, susține Ruslan Codreanu.   

9. Diferențierea zilelor de odihnă, o soluție?

În cadrul evenimentului au fost prezentate și exemple comparative dintre Moldova și alte țări. Unii participanți consideră că diferențierea zilelor de odihnă ar contribui la diluarea excesului de sărbători.

„Nu se face mare diferență între zilele naționale și zilele nelucrătoare. Este un număr limitat de zile naționale care sunt nelucrătoare, restul sărbătorilor naționale sunt lucrătoate. În Vest se mai face încă o diferență: zile nelucrătoare pentru instituțiile de stat și zile nelucrătoare bancare. Nu este neapărat ca zilele lucrătoare ale administrației să coincidă cu zilele nelucrătoare ale sistemului bancar”, a declarat Mark Mazureanu.

10. Unele sărbători nu-și au relevanța

Nu toate zilele marcare cu roșu în calendar sunt relevante, unele dintre ele vin chiar în disonanță cu numele pe care îl poartă.

„Ce fel de sărbătoare de 1 mai – Ziua Muncii și nu trebuie să muncim? Sunt sărbători care ne despart. 9 mai. Unii din principiu nu sărbătoresc pe 9 mai Ziua Victoriei, alții din principiu nu sărbătoresc Ziua Europei. Poate de scos această dată ca zi de sărbătoare pentru a liniști spiritele?”, a explicat Gheorghe Vasilache. „ON&OFF the Record” este organizat de AGORA.md în parteneriat cu Youth Association ASIST. Proiectul este susținut financiar de: Black Sea Trust for Regional Cooperation.

Prin organizarea acestor evenimente noi, cei de la AGORA, ne dorim să fim mai mult decât o instituție de presă, care livrează conținut pe online. Ne dorim să ieșim în offline, să venim mai aproape de voi, cei care ne citiți. Să ajungem în comunitățile cu diferite interese, pasiuni și împreună să discutăm temele de interes, împreună să căutăm și să găsim soluții, pentru ca ulterior (sau în paralel) noi, ca putere a patra să transmitem mesajele mai departe, până la urechile celor cu putere de decizie.