SUB ACEEAȘI MARCĂ

Un prim beneficiu al asocierii producătorilor este posibilitatea de a crea și ulterior de a se promova sub umbrela aceleiași mărci comerciale.

„Asocierea producătorilor de aceleași mărfuri oferă avantajele beneficierii de o marcă comercială comună și respectiv achitarea doar a unei părți a costului creării și promovării acestei mărci. Asociațiile de producători mult mai ușor pot proteja denumirile și mărcile regionale care pot asigura o vizibilitate identitară sporită și inconfundabilă pe piețele externe. O marcă comercială comună a companiilor dintr-un sector facilitează promovarea în exterior a producției naționale, pavând succesul pe piețele externe a producției autohtone”, explică expertul economic Sergiu Gaibu.

Totuși, unii producători sunt reticenți în privința asocierii de teamă să nu-și piardă identitatea. Specialiștii, însă, par să-i contraczică, întrucât, spun ei, regulile de funcționare în cadrul unei asociații tot membrii acesteia le stabilesc.

„Noi avem producători care pot oferi fie cantitate mare, fie calitate. E important ca aceștia să-și unească forțele ca să realizeze o cantitate mai mare de produse și de o calitate înaltă. Dar, aici apare problema asocierii, care este privită din poziția unui statut de drept. Mulți producători văd mai degrabă riscul că, odată asociați, și-ar pierde identitatea. Totuși, ei trebuie să înțeleagă că există diferite forme de asociere și regulile tot ei și le pot stabili. La început, ei pot opta pentru o formă liberă de asociere, fără impunerea unei norme de drept. Se întâlnesc, își stabilesc niște cerințe pe care să le respecte fiecare și toți împreună, impart rolurile și acționează mai departe ținând cont de acestea. Deci, își trasează un caiet de sarcini de care se conduc și ajung astfel să ofere și calitate, și cantitate. La această etapă nu e nevoie de înregistrarea vreunei mărci sau altceva”, a declarat Andrei Moisei, specialist coordonator, Secția Instruire, Agenția de Stat pentru Proprietate Intelectuală.

Ulterior acest grup de producători poate iniția certificarea produselor cu Indigație Geografică Protejată (IGP), Denumire de Origine Protejată (DOP) sau Specialitate Tradițională Garantată (STG), care vor spori competitivitatea produselor atât pe piața internă, cât și pe cele externe. 

Experții Proiectului Uniunii Europene „Suport pentru asigurarea respectării drepturilor de proprietate intelectuală” în Republica Moldova au identificat, într-un studiu, 67 de produse cu potențial de a fi certificate cu IGP, STG sau DOP.  

COMPLETARE ȘI CONLUCRARE RECIPROCĂ

Sunt și exemple de succes. Unii antreprenori văd asocierea drept o platformă de conexiune între ei, inclusiv pentru a-și suplini volumele de producție sau pentru a se completa reciproc în crearea întregului lanț valoric al produsului oferit. 

„Fiind într-o asociație putem face o cooperare. Spre exemplu, dacă suntem cinci sau 10 apicultori și sunt necesare 20 de tone de miere, conlucrăm în cadrul Asociației Apicultorilor din Republica Moldova, tratamentele și toate cele necesare se fac concomitent”, povestește producătorul de miere, proprietarul companiei „Prisaca ApiLux” din Basarabeasca, Zlatov Tudor.


Compania produce anual în jur de 10 - 15 tone de miere. De aproape trei ani exportă aproximativ patru tone de miere de salcâm în Italia.

De asemenea, odată asociați, producătorii agricoli pot organiza prelucrarea primară și ambalarea în comun a produselor lor, fiind distribuite cheltuielile investiționale.

„Afară de obiective la nivel național și export de produse pe piețele externe, asocierea producătorilor este importantă la nivel local pentru a soluționa probleme locale de depozitare, logistică și prelucrare primară, de cele mai multe ori imposibil de realizat cu forțe individuale. Pe parcursul ultimilor trei ani s-au înregistrat 34 de astfel de asociații la Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului. Este un număr redus, dar succesul unor asociații și a practicilor bune pot încuraja asocierea producătorilor pentru a consolida eforturile pentru creșterea valorii adăugate și accesarea de noi piețe”, explică expertul economic Sergiu Gaibu.

Un exemplu aici este Asociația Producătorilor și Exportatorilor de Fructe din Republica Moldova (APEF), membrii căreia sunt producători de fructe de pe întreg teritoriul ţării. Aceasta a fost fondată în anul 2006, în urma unui acord între producători şi exportatori de fructe din ţară, pe care i-a unit dorinţa de a oferi produse gustoase şi de o calitate înaltă. În prezent, Asociaţia numără mai mult de 170 de membri, recunoscuţi ca fiind unii dintre cei mai importanţi actori de pe piaţa producerii şi exportului de fructe din Republica Moldova. 

Împreună, membrii „Moldova Fruct” produc anual: 135.000 de tone de mere, 15.000 de tone de prune, 3.000 de tone de struguri de masă, câte 1.500 de tone de piersic și cireșe și 1.000 de tone de fructe uscate.

Producătorii APEF dispun împreună de 25 de case de ambalare și au capacități frigorifice de păstrare a 95.000 de tone de fructe.

ASOCIEREA ÎȘI SPUNE CUVÂNTUL LA EXPORT

Uniți sub umbrela unei asociații, producătorii sunt ajutați să ajungă și la anumite standarde cerute pe piețele europene, iar eficiența acestui pas poate fi citit în rezultatele înregistrate la export.

„Un progres semnificativ a fost înregistrat după ce a fost semnat Acordul de liber schimb cu Uniunea Europeană, care le-a permis producătorilor naționali să acceseze piețele UE. Timp de 4 ani exporturile au crescut cu peste 30% în țările UE, compensând reducerea exportului în Rusia și țările CSI, datorate intereselor geopolitice ale FR și conflictului Rusiei cu Ucraina”, mai punctează Sergiu Gaibu.  

INSTRUIREA CONTINUĂ, CHEIA SUCCESULUI

Un aspect care nu trebuie trecut cu vederea și nici neglijat de orice agent economic ține de instruire. Asocierea le oferă producătorilor astfel de posibilități de dezvoltare, schimb de experiență și vizite de studiu. O confirmă și un apicultor din nordul Republicii, membru al Asociației Apicultorilor.

„Mereu suntem invitați la seminare legate de procesul de producere a mierii. Facem schimb de experiență, ne îmbogățim cunoștințele. Acesta e un avantaj foarte mare, că ni se oferă astfel de posibilități. Fiecare își poate spune problema cu care se confruntă și împreună cu alți colegi să identificăm soluția”, mărturisește apicultorul Serghei Carasevici.

 


 

Un alt exemlu este și Programul de Export Coaching implimentat de Asociația Moldova Fruct în parteneriat cu Agenția olandeză CBI (Centrul de Promovare a Exporturilor din Țările în Curs de Dezvoltare, departament în cadrul Ministerului Afacerilor Externe al Regatului Țărilor de Jos). Programul presupune o serie de instruiri în domeniul planificării de marketing, vizite de studiu în țări europene, participări la expoziții internaționale, toate pentru membrii Asociației. O serie de alte proiecte finanțate de Uniunea Europeană în Republica Moldova oferă, de asemenea, sprijin complementar, precum Programul Export Morning, lansat recent cu sprijinul Proiectului „Vizibilitate și Comunicare pentru AA/DCFTA” pentru a pregăti antreprenorii pentru a se lansa pe diferite piețe europene, sau Info Business: Întreabă Expertul, lansat în acdrul aceluiași proiect, care oferă informații tehnice despre procesul de pregătire pentru export.

„Grație investițiilor în modernizarea tehnologiilor de producere și post-recoltare, membrii Asociației produc fructe ce satisfac cerințele consumatorului din UE. Multe dintre companiile participante au deja experiența conlucrării cu parteneri europeni. Sperăm că bagajul de cunoștințe pus la dispoziția participanților de experții olandezi, care deja și-au dovedit eficiența în diverse regiuni ale globului, va contribui și la sporirea nivelului de competitivitate a membrilor noștri pe piața externă”, a declarat Adrian Cojocaru, specialist marketing al Asociației „Moldova Fruct”.

O serie de programe care pot fi desfășurate sunt destinate anume asociațiilor de producători și accesarea acestora poate fi efectuată doar de astfel de organizații și nu de fiecare producător în parte.

„Foarte multe finanțări nu pot fi făcute direct. Ele pot fi dobândite mai ușor prin intermediul asociației, care reușește să negocieze pe parcursul anului și să găsească bugetele necesare pentru a acoperi cheltuielile producătorilor. Un exemplu ar fi participarea la diferite expoziții. Costul uneia poate fi, de exemplu, 5.000 de euro. Asociația acoperă o parte din acest cost, 3.000 - 4.000 de euro, în funcție de posibilitățile care sunt în acel moment. Pe lângă asta, orice școlarizare costă. Asociația organizează diferite seminare care sunt foarte importante pentru educația antreprenorială și accesul la informație, cum ar fi marketing, strategii de dezvoltare etc”, ne-a comunicat creatoarea de modă și managera companiei Portavita, Lilia Ranogaeț.

COMUNICAREA CU „CEI DE SUS”

Un ultim beneficiu al asocierii pe care îl vom menționa aici ține de comunicarea cu autoritățile.

„Companiile nu pot de sinestătător să comunice cu Guvernul. Dar, prin intermediul Asociației, se facilitează negocierea necesităților businessului mic și mijlociu, deoarece businessul mare nu are aceste necesități. Ei pot singuri să negocieze. Ăsta e rolul Asociației, să promoveze, să ajute, să informeze și să aducă cuvântul celor mici la urechile celor mari”, mai adaugă Lilia Ranogaeț.

Asocierea producătorilor este o acțiune benevolă. Dar, faptul că în ultimii ani s-a înregistrat o creștere atât a numărului de Asociații, cât și a numărului membrilor acestora, demonstrează că acest proces își atinge scopurile și este un catalizator pentru micii producători din Republica Moldova.

Scriem pentru tine. Vrei să ne susții? Sprijinul cititorilor noștri este esențial pentru a putea face în continuare jurnalism independent, iar noi vrem să continuăm cu același curaj și dedicație. Susține redacția AGORA cu o donație pe contul nostru de PayPal sau Patreon. Îți mulțumim!