1. „SUA are o datorie enormă, țara se află în pragul falimentului” Serghei Glaziev, Consilierul Președintelui rus: „Dacă e să examinăm graficele - datoria națională a Statelor Unite este în creștere exponențială. În matematică, acest fenomen este numit creștere hiperbolică. Când sistemul intră în un atare regim, el se prăbușește inevitabil. Hegemonia americană mai devreme sau mai târziu va ajunge la un sfârșit - este o legitate obiectivă”. Nu este adevărat. În termenii absoluți, datoria națională a Statelor Unite este mare - peste 18 trilioane de dolari (iar dacă excludem datoriile structurilor de stat - cu cinci miliarde mai puțin), în fiecare secundă datoria crește cu câteva mii de dolari. Cu toate acestea, o estimare corectă a datoriei ar trebui făcută nu în termenii absoluți, ci în raport cu PIB - cu cât economia țării este mai mare, cu atât mai ușor îi este să achite datoriile. Potrivit Băncii Mondiale, datoria SUA este de 96,1% în raport cu PIB. La sigur, este o cifră semnificativă, deși multe țări există decenii cu datorii și mai mari - cum ar fi Franța, Italia și Japonia unde această cifră depășește 100%.
Însăși datoria externă mare nu poate constitui cauza incapacității de plată - default-ul poate să se întâmple, dacă statul nu poate lua noi împrumuturi pentru a acoperi pe cele vechi. SUA nu are nicio problemă cu așa ceva - obligațiunile Statelor Unite sunt cele mai populare conform investitorilor din întreaga lume. Mai mult, în perioada crizei globale din 2008-2009, credibilitatea față de ele s-a consolidat. De asemenea, în viitorul apropiat datoria națională a celei mai mari economii din lume va crește în termenii absoluți, dar se va stabiliza în raport cu PIB. Acest lucru este posibil din cauza creșterii economice a SUA: conform datelor preliminare, pentru prima dată din 1999 ea a depășit pe cea globală la ritmul de creştere și a arătat cel mai bun rezultat în ultimii 11 de ani. Dacă e să analizăm graficul datoriilor SUA față de PIB din ultimii două sute de ani ajungem la concluzia că după o perioadă de datorii mari vine o reducere a celor din urmă.
Jucătorii de pe piață exclud în totalitate default-ul SUA, iar „asigurarea” obligațiunilor americane de stat împotriva unui eventual default este cea mai ieftină din lume. În practică, SUA poate admite un default doar într-un singur caz - când Congresul nu va permite creșterea plafonului datoriei. În SUA, guvernul nu are dreptul să ia cu împrumut mai mult de o anumită sumă, dacă acest lucru nu va fi permis de parlament. Acest pericol a existat în ultimii ani, însă politicienii întotdeauna au reușit să ajungă la un consens. 2. „Rusia va distruge economia SUA, dacă va vinde toate titlurile de stat americane”. Andrei Șenk, analist de la Investkafe: „Vânzarea obligațiunilor de stat americane poate duce la creșterea venitului pe obligațiunile SUA. Desigur, acest lucru va avea un efect negativ asupra economiei americane, deoarece SUA, cu un deficit bugetar de 680 miliarde dolari pentru 2013, va trebui continuu să emită titlurile de stat pentru a acoperi acest deficit, iar retragerea Rusiei și a Chinei de pe această piață va crește costul datoriei și va micșora lichiditatea acestor instrumente”.
Nu este adevărat. Într-adevăr o parte semnificativă a rezervelor valutare din Rusia sunt păstrate în titluri de stat americane - aproximativ un sfert din totalul rezervelor Băncii Centrale (la sfârșitul lunii noiembrie Banca Centrală a deținut obligații de stat americane în valoare de 108 miliarde de dolari). Cu toate acestea, pe piața mondială, această sumă nu este semnificativă - în ceea ce ține de rezervele statului deținute în obligațiile americane, Rusia ocupă locul 13, iar liderii - China și Japonia - au cumpărat titluri în valoare de peste 1,2 trilioane de dolari. De facto, Rusia deja vinde titluri de stat SUA - pentru a menține cursul rublei, rezervele internaționale ale Rusiei de la începutul anului curent au scăzut cu peste 120 de miliarde de dolari. S-a micșorat și numărul obligațiunilor americane cu 30 miliarde dolari (noiembrie). Cu alte cuvinte, Rusia într-un an a vândut 22% din obligațiunile americane, ceea ce nu a avut nici un efect asupra pieței.
Pot China și Japonia să aranjeze un colaps al economiei americane? Teoretic, da - dar e greu de imaginat că se va întâmpla cu adevărat. În primul rând, acest lucru nu este profitabil pentru China și Japonia, deoarece rezervele acestor țări se vor deprecia, iar sistemul financiar global va fi zguduit. Mai mult, China și Japonia sunt țări exportatoare, ceea ce înseamnă că ele beneficiază de un dolar puternic, care va începe inevitabil să scadă în cazul unor vânzări masive.
În cele din urmă, trebuie să ținem minte că nu toată datoria națională a Statelor Unite sunt pasivele externe. Țările străine dețin a treia parte din totalul datoriilor SUA - 6,1 trilioane de dolari (date pentru luna noiembrie). 3. „Federația Rusă are o datorie mică, de aceea este departe de a falimenta”
Dmitri Medvedev, prim-ministrul rus: Datoria Federației Ruse este de 10% din PIB. [...] Prin urmare, sistemul financiar rus este sigur și permite efectuarea împrumuturilor convenabile. Nu este adevărat. Datoria Federației Ruse este mai mică decât a altor economii mari - și în termeni absoluți și în raport cu PIB. Cu toate acestea, specificul Rusiei este că în această țară activează un număr mare de companii de stat ale căror datorii sunt foarte mari, nu numai în comparație cu veniturile lor, dar, de asemenea, în raport cu PIB-ul național. Conform unor estimări, datoria externă a Rusiei împreună cu datoriile companiilor de stat este comparabilă cu datoria externă a SUA (în raport cu PIB).
Potrivit Băncii Centrale, datoria externa a Rusiei (împreună cu datoriile companiilor de stat) este mai mare de 377 miliarde dolari. Pentru stat și companiile de stat devine tot mai dificil să întoarcă acești bani, din cauza devalorizării rublei, iar să se refinanțeze - din cauza sancțiunilor. Astfel, riscul default-ului statului, sau a companiilor de stat în ultimul timp a crescut. O amenințare suplimentară reprezintă scăderea PIB-ului exprimat în dolari, motiv pentru care nivelul datoriei statului în raport cu mărimea economiei este în creștere.
Cu toate acestea, nu trebuie să exagerăm riscurile - cele mai mari companii de stat, „Gazprom” și „Rosneft” chiar și în condițiile scăderii prețului la petrol au un câștig constant în valută, iar Rusia are o balanță comercială pozitivă și rezerve considerabile.
Un Emoji sau Sticker va îmbogăți acest articol.